Te-ai întrebat de ce plătești mai mult la supermarket? Răspunsul e halucinant

Schimbările climatice nu mai reprezintă doar o amenințare pentru mediu, ci lovesc tot mai direct în portofelele consumatorilor. Valurile de căldură și episoadele de vreme extremă au declanșat o explozie a prețurilor alimentelor în întreaga lume, de la uleiul de măsline din Europa, la ceapa din India sau orezul din Japonia, potrivit unei cercetări recente citate de Financial Times.

Studiul, realizat de Barcelona Supercomputing Center, analizează în detaliu modul în care fenomenele meteorologice severe, alimentate de schimbările climatice, afectează lanțurile de aprovizionare alimentare. Cercetătorii au identificat o legătură directă între aceste evenimente și creșterile bruște de prețuri, semnalând o vulnerabilitate tot mai mare a sistemelor alimentare globale la șocurile climatice.

Deși studiile anterioare arătau cum temperaturile crescute duc la scăderea recoltelor și, implicit, la o inflație lentă dar constantă a prețurilor, această nouă analiză subliniază faptul că unele produse sunt afectate mult mai rapid și drastic. Prețurile alimentelor pot exploda în doar câteva luni după un episod climatic extrem, accelerând inflația într-un ritm greu de controlat.

Prețuri care sar în aer

Datele sunt alarmante. Uleiul de măsline a înregistrat o scumpire de 50% în Europa în ultimul an, în contextul secetei prelungite din sudul Spaniei. În India, valurile de căldură din luna mai au dus la o creștere spectaculoasă de 89% a prețului cepei, iar în Coreea de Sud, varza, ingredient-cheie pentru kimchi, s-a scumpit cu 70% după temperaturile record din vară.

Nici Japonia nu a fost ferită: prețul orezului a crescut cu 48% în septembrie, la scurt timp după o vară caniculară. În China, legumele s-au scumpit cu 30%, iar în Statele Unite, prețul legumelor produse în Arizona a crescut cu 80% după seceta din 2022.

„Aceste fenomene meteorologice au fost complet fără precedent din punct de vedere istoric”, avertizează Maximilian Kotz, autorul principal al studiului. Temperaturile înregistrate au depășit cu mult limitele unui climat stabil, neafectat de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană.

Cercetarea indică un tipar îngrijorător: în doar câteva luni după un eveniment climatic extrem, prețurile alimentelor cresc rapid, un fenomen care riscă să devină regulă în anii următori.

„Știm că astfel de evenimente sunt deja mai frecvente și mai intense decât acum 30 sau 40 de ani. Iar acest trend va continua câtă vreme emisiile cresc”, avertizează Kotz.

Dacă sistemul alimentar va continua să reacționeze în același mod la șocurile climatice, prețurile riscă să devină tot mai volatile, iar creșterile, mai abrupte și mai imprevizibile.

Unda de șoc economică și politică

Creșterile de prețuri nu rămân izolate într-o țară sau regiune. Comerțul global propagă aceste scumpiri pe tot globul. Un exemplu: prețul ciocolatei a crescut considerabil în Marea Britanie după ce, în Africa de Vest, căldura extremă și seceta au dus la triplarea prețului pentru boabele de cacao.

Pe lângă factori naturali, piețele financiare și politicile guvernamentale pot amplifica efectele. Raj Patel, expert de la Universitatea din Texas, arată cum speculațiile și deciziile politice pot agrava criza. În 2010, valurile de căldură din Rusia au generat incendii masive și o criză a grâului. Decizia Moscovei de a bloca exporturile a propulsat prețul global al grâului, contribuind la proteste și revolte în țări precum Mozambic.

„Inflația alimentară este întotdeauna o problemă politică”, avertizează Patel.

Statele dependente de importuri, precum Marea Britanie, sunt printre cele mai vulnerabile. În iunie, Regatul Unit a raportat o creștere neașteptată a inflației, urcând la 3,6%, cel mai mare nivel din ultimele 18 luni, în mare parte din cauza scumpirii alimentelor.

Băncile centrale sunt puse în dificultate, deoarece astfel de creșteri destabilizează eforturile de control al inflației, în special în țările în curs de dezvoltare, unde hrana reprezintă o proporție importantă din cheltuielile populației.

Pe plan social, efectele sunt la fel de grave. Potrivit coautoarei studiului, Anna Taylor de la Food Foundation, gospodăriile sărace sunt primele care simt impactul. În fața prețurilor în creștere, oamenii renunță la alimente nutritive (în special fructe și legume) în favoarea unor opțiuni mai ieftine, dar mai puțin sănătoase.