A sosit ziua Z pentru economia României. Agenția de rating Fitch decide astăzi dacă trimite sau nu România la categoria „junk”, adică o țară nerecomandată pentru investiții. Agenția de rating Fitch va face publică decizia sa vineri, după ora 21.00 (ora României), însă, chiar și într-un scenariu optimist, România tot nu a depășit pericolul. Calendarul evaluărilor externe rămâne extrem de încărcat și plin de riscuri majore pe termen mediu: urmează evaluarea agenției Moody’s pe data de 8 august, iar în octombrie va veni și revizuirea de rating a agenției S&P .
Miza din spatele acestei analize financiare este uriașă pentru stabilitatea macroeconomică. Singura gură de oxigen din ultimele luni vine din zona fiscală, unde datele arată o strângere a curelei la nivel guvernamental. „Dacă vom scăpa diseară de Junk, prin urechile acului, va fi exclusiv datorită reducerii semnificative a deficitului bugetar”, spune analistul economic Adrian Negrescu. Deficitul bugetar al României a ajuns la 2% din PIB după primele șase luni din 2026, cu aproape 29 de miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, când era de 3,64% din PIB.
Ce efecte devastatoare ar avea prăbușirea în categoria „junk”
O eventuală decizie negativă din partea experților internaționali ar declanșa un efect de domino extrem de periculos pentru finanțele publice și private. O retrogradare la categoria „junk” ar însemna nu doar costuri mai mai mari de împrumut pentru România pe piețele externe, dar și o degradare rapidă a cursului valutar și o cădere. În plus, retrogradarea în categoria „junk” va determina automat retragerea unor investiíi străine și a unor investitori instituționali care, prin regulile interne, nu pot deține obligațiuni ale statelor aflate sub pragul recomandat investițiilor. Statul va plăti dobânzi mai ridicate pentru finanțarea deficitului și pentru refinanțarea datoriei publice, cu efecte directe și în economia privată și în nivelul de trai al românilor.
Studiile recente arată că vulnerabilitățile structurale de la București nu au trecut neobservate. România rămâne economia cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport regional S&P Global Ratings publicat zilele trecute. S&P are pentru România calificativul BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, iar următoarea revizuire a ratingului este programată pentru 2 octombrie 2026.
Instabilitatea politică din București sporește un potențial risc de tsunami economic
Pe lângă cifrele reci din execuția bugetară, comportamentul scenei politice de la București atârnă greu în balanța agențiilor de rating. Neînțelegerile din arcul guvernamental și discuțiile tot mai dese despre o resetare politică totală au mărit neîncrederea creditorilor externi.
„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenţia Fitch urmează să anunţe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuţit, în ultima perioadă şansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experţii străini priveau criza politică de la Bucureşti ca pe o ‘ploaie de vară’, o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinşi fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut şi, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experţilor au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, a scris Adrian Negresu într-o postare pe pagina sa de Facebook. Potrivit expertului economic, orice retrogradare a României la categoria „junk” ar însemna o criză majoră cu potențial de tsunami economic.
Poziția executivului: Ce declară premierul interimar Ilie Bolojan
În fața acestui scenariu critic, reacția oficială a Guvernului încearcă să tempereze discursurile alarmiste, arătând totodată cu degetul spre populismul din spațiul public. Cu două zile în urmă, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că evaluările agențiilor de rating pentru România sunt influențate de condițiile de instabilitate politică, iar declarațiile iresponsabile ale unor politicieni „pot duce la o perspectivă îngrijorătoare”.
„În formarea unei agenții, vizavi de rating, după ce s-a întâmplat în România în aceste luni, întotdeauna trebuie să îți pui problema cum vei fi evaluată. Pentru că evaluările țin cont de două aspecte: țin cont de ceea ce s-a întâmplat până la data evaluării, țin cont de stabilitatea politică și țin cont de perspectiva viitoare pe, nu știu, 2027-2028”, a spus Ilie Bolojan. Potrivit premierului interimar, România a plecat din 2025 dintr-o situație foarte dificilă, iar Guvernul și-a luat o serie angajamente față de Comisia Europeană cu privire la corecțiile de deficite, „pe care le-am făcut până acum și le-am respectat”.
Întrebat direct dacă ratingul de țară al României va fi retrogradat, Bolojan a menționat: „Nu am spus acest lucru, spun că orice fel de evaluare, mai ales în contextul în care ai instabilitate politică și declarații că tot ce s-a făcut a fost greșit, că există bani pentru a crește salarii, că există bani pentru a colecta, că trebuie făcute toate lucrurile astea, te pot duce într-o situație în care se creează o perspectivă îngrijorătoare vizavi de ce se va întâmpla”.
Scenariile de pe masa Fitch și semnalele optimiste venite pe surse
În opinia analiștilor economici, agenția Fitch are câteva variante pe masă, respectiv menţinerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menţinerea plus plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă şi retrogradarea cu perspectivă negativă. Potrivit lui Negrescu, agenţia de evaluare financiară poate amâna o decizie negativă invocând îmbunătăţirea din primul semestru şi calmul de pe pieţe.
Din fericire pentru mediul de afaceri autohton, ultimele informații din culise indică o decizie de ultim moment favorabilă stabilității. Conform unor surse citate de B1TV, România ar urma să evite, cel puțin pentru moment, retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor. Fitch Ratings ar fi decis să mențină calificativul suveran al țării la BBB-, cu perspectivă negativă.