Tensiuni în NATO: SUA exclud Marea Britanie, Franța și țările baltice de la reuniunea din noiembrie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Administrația Trump pregătește o reuniune restrânsă dedicată viitorului NATO, programată pentru luna noiembrie în Polonia, însă mai multe state europene importante nu se regăsesc pe lista participanților. Potrivit informațiilor publicate de POLITICO și preluate de alte publicații, printre țările care nu au fost invitate se numără Marea Britanie, Franța și cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania.

Întâlnirea este coordonată de Elbridge Colby, responsabilul pentru politica de apărare al Pentagonului, și face parte dintr-un format restrâns de discuții despre direcția strategică a Alianței.

Potrivit diplomaților citați în relatările despre reuniune, până în prezent au fost incluse în acest grup Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos.

Diplomații europeni cer explicații

Selecția participanților a generat întrebări în rândul unor diplomați europeni, mai ales în condițiile în care state precum Marea Britanie și Franța au capacități militare importante și un rol semnificativ în structurile de securitate europene.

Un oficial dintr-o țară care nu a fost inclusă în reuniune a declarat, potrivit relatării POLITICO, că aliații încearcă să înțeleagă criteriile după care au fost alese statele participante și obiectivul exact al acestor discuții.

Reuniunea are loc într-un moment în care aliații încearcă să-și consolideze capacitățile de apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea europeană. La summitul NATO de la Ankara din iulie, mai multe state europene și Canada au convenit, de asemenea, să își intensifice cooperarea pentru securitatea Atlanticului de Nord, Arcticii și Mării Baltice.

„Grupul de la Bergen”, nucleul discuțiilor

Formatul pregătit pentru noiembrie are la bază întâlniri inițiate anterior de Elbridge Colby. Începând din iunie, oficialul american a purtat discuții cu reprezentanți ai Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Țărilor de Jos.

Grupul informal a fost asociat cu denumirea „Grupul de la Bergen”, după prima reuniune desfășurată în Norvegia.

Elbridge Colby a descris statele participante drept aliați care își majorează rapid cheltuielile de apărare, dispun de capacități militare relevante și sunt pregătiți să treacă la proiecte concrete.

Danemarca ar putea fi inclusă ulterior în acest format, potrivit informațiilor citate de presa internațională. Posibila includere este legată de înțelegerile dintre Copenhaga și Washington privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda.

Inițiativa americană vine pe fondul presiunilor administrației Trump ca aliații europeni să investească mai mult în apărare și să preia o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea continentului.

Statele europene au făcut în ultimii ani pași în această direcție. De exemplu, la summitul NATO de la Ankara, un grup format din Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia și Marea Britanie a anunțat o cooperare mai strânsă în domeniul securității maritime în Atlanticul de Nord, Marea Baltică și zona arctică.

În același timp, Marea Britanie, Franța și Germania se numără printre statele europene care au avut în mod constant un rol important în discuțiile privind consolidarea apărării continentului. În iunie, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Regatului Unit au reafirmat angajamentul pentru securitatea euroatlantică și pentru o Europă mai puternică în cadrul NATO.

Excluderea aliaților ridică întrebări

Chiar și în rândul statelor invitate există, potrivit informațiilor publicate despre format, întrebări privind criteriile de selecție.

Diplomații citați susțin că un asemenea format restrâns poate fi util pentru elaborarea unor propuneri care să fie ulterior prezentate întregii Alianțe. În același timp, absența unor membri importanți ai NATO de la discuțiile inițiale alimentează dezbaterea privind modul în care Washingtonul intenționează să redefinească relația cu aliații europeni.

Reuniunea din Polonia urmează să aibă loc în noiembrie, iar componența finală a participanților ar putea suferi modificări.