Teste antidrog obligatorii pentru parlamentari, la începutul fiecărei sesiuni. Ce sancțiuni riscă aleșii care refuză verificarea

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputații și senatorii ar putea fi obligați să facă teste antidrog la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, potrivit unui proiect de lege înregistrat la Senat pe 20 octombrie 2026. Inițiativa prevede sancțiuni pentru refuzul testării, inclusiv suspendarea dreptului la cuvânt timp de trei luni și reducerea indemnizației cu până la 50% pentru șase luni.

Cine ar urma să fie testat și cum s-ar desfășura verificările

Proiectul a fost inițiat de deputatul neafiliat Andrei Csillag și este semnat de alți șase deputați, de la PSD, UPR și din rândul parlamentarilor neafiliați. Documentul se află în dezbatere la Senat, prima Cameră sesizată, iar măsurile propuse nu sunt încă în vigoare.

Potrivit inițiativei, toți deputații și senatorii ar trebui să se supună testării antidrog la începutul fiecărei sesiuni parlamentare ordinare sau extraordinare. Verificările ar urma să fie realizate de personal medical specializat și acreditat, în spații amenajate în incinta Palatului Parlamentului.

Procedurile ar putea presupune recoltarea și analizarea unor probe biologice, precum urină, salivă, sânge sau păr. Personalul medical ar urma să fie desemnat prin ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Interne.

Obligația ar fi extinsă și asupra angajaților Parlamentului, consilierilor și personalului auxiliar. În cazul acestora, testarea ar urma să se facă anual, dar și prin sondaj, în timpul sesiunilor parlamentare.

Secretariatele generale ale Camerei Deputaților și Senatului ar trebui să asigure spațiile și infrastructura necesare. Cheltuielile ar fi suportate din bugetul Parlamentului, cu posibilitatea alocării unor fonduri suplimentare prin rectificare bugetară.

Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru refuzul testării

Parlamentarii care nu se prezintă la testare sau refuză să participe la procedură ar putea suporta două sancțiuni. Prima este suspendarea, pentru trei luni, a dreptului la cuvânt și a dreptului de inițiativă parlamentară. A doua constă în reducerea indemnizației lunare cu până la 50%, timp de șase luni.

Proiectul nu stabilește însă criterii clare pentru calcularea reducerii indemnizației și nici nu detaliază procedura prin care sancțiunile ar putea fi contestate. De asemenea, textul nu reglementează explicit situațiile în care un parlamentar nu se poate prezenta din motive medicale sau din alte cauze obiective.

În cazul unui rezultat pozitiv confirmat, președintele Camerei din care face parte parlamentarul ar urma să sesizeze Ministerul Justiției și organele competente, pentru demararea procedurilor legale.

Pentru angajați, consilieri și personalul auxiliar, proiectul prevede suspendarea contractului de muncă în cazul refuzului testării. Suspendarea ar interveni și în cazul unui rezultat pozitiv confirmat.

O altă prevedere controversată stabilește că lucrările sesiunii parlamentare s-ar suspenda de drept dacă testările nu sunt organizate conform legii. Activitatea ar putea fi reluată după îndeplinirea acestei obligații.

Ce argumente invocă inițiatorii proiectului

Autorii susțin că măsura ar trebui să sporească încrederea cetățenilor în instituțiile publice și să prevină situațiile în care consumul de substanțe psihoactive afectează activitatea profesională.

„Parlamentul României, ca reprezentant al voinței poporului și forul legislativ de bază al țării, joacă un rol esențial în stabilirea direcției politice și legislative a națiunii. În acest sens, este imperativ ca toți cei care exercită funcții publice în cadrul Parlamentului să demonstreze nu doar competență, ci și o conduită ireproșabilă, fiind un model pentru cetățeni. Însă, în pofida statutului său de instituție esențială în democrație, Parlamentul nu este imun la provocările și riscurile care pot afecta performanța și credibilitatea sa. Una dintre aceste provocări este influența substanțelor psihoactive asupra performanței profesionale a parlamentarilor și a personalului care sprijină activitatea acestora. Consumul de droguri sau alte substanțe psihoactive poate afecta sever capacitatea de judecată, obiectivitatea și responsabilitatea celor care lucrează în cadrul acestei instituții fundamentale”, afirma inițiatorii.

Documentul mai susține că „cetățenii au dreptul de a fi informați că aleșii lor nu sunt sub influența substanțelor psihoactive. Testarea antidrog periodică și publicarea rezultatelor vor contribui la consolidarea încrederii în activitatea Parlamentului”.

Totuși, proiectul nu precizează clar dacă rezultatele individuale vor fi făcute publice sau dacă vor fi comunicate doar date statistice. De asemenea, nu explică în detaliu cum vor fi interpretate rezultatele în cazul persoanelor care urmează tratamente medicale ce pot influența testele.

Inițiatorul proiectului a fost condamnat pentru conducere sub influența alcoolului

Propunerea vine în contextul în care Andrei Csillag, ales deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, a fost condamnat definitiv în 2026 la opt luni de închisoare cu suspendare pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Potrivit informațiilor publicate despre caz, hotărârea a rămas definitivă la 12 mai. Deputatul a primit și interdicția de a conduce timp de un an, precum și obligația de a presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Dacă proiectul privind testarea antidrog va fi adoptat, Guvernul ar urma să elaboreze normele de aplicare în termen de 90 de zile de la publicarea legii, prin Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.

Până atunci, propunerea trebuie să parcurgă etapele parlamentare și să fie votată pentru a putea deveni lege.