Tot ce trebuie să știi despre gastroenterocolită. Cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Gastroenterocolita este o inflamație care se răspândește de la stomac în intestin, cauzând durere, vărsături și diaree. Totuși, de cele mai multe ori, dispare de la sine.

Afecțiunea apare adesea atunci când tractul gastrointestinal este infectat. Bacteriile și virusurile pot provoca intoxicații alimentare și infecții cu gripă stomacală, la fel și substanțele chimice.

Simptome și cauze

Gastroenterocolita infecțioasă este cel mai comun tip, fiind cauzată de o infecție în tractul gastrointestinal. Virusurile, bacteriile, ciupercile sau paraziții pot provoca afecțiunea, însă poate apărea și dacă ingerezi substanțe chimice toxice, care pot contamina sursele de alimente și apă. De asemenea, o poți obține din doze mari de alcool sau din unele medicamente.

Simptomele gastroenterocolitei pot include diaree, greață și vărsături, pierdere a apetitului, dureri abdominale și crampe, febră, frisoane, oboseală și dureri corporale, inclusiv sub coastă. De asemenea, acestea apar adesea brusc, primele fiind cele gastrointestinale. Pe măsură ce ziua avansează, este posibil să începi sau nu să experimentezi „simptome sistemice”, care afectează restul corpului. Acestea pot include febră, frisoane și dureri musculare. Cele mai comune tipuri de gastroenterocolită durează doar o zi sau două, iar corpul poate depăși majoritatea infecțiilor bacteriene și virale de unul singur.

12:12, 14 May 2026

FOTO Ce este o hernie hiatală și care sunt cele mai frecvente simptome? Află când e nevoie de operație!

Inflamația apare atunci când sistemul imunitar se activează pentru a-ți apăra stomacul și intestinele de daune. Astfel, trimite celule inflamatorii pentru a ajuta la combaterea infecțiilor și la repararea țesuturilor afectate. Acesta este de obicei un răspuns temporar la o amenințare sau o leziune de scurtă durată. Gastroenterocolita persistentă este neobișnuită, iar bolile infecțioase sau substanțele chimice toxice pot declanșa forma acută. Infecțiile virale cauzează tipul viral, care este cel mai comun în general. Virusurile provoacă 60 la sută din toate cazurile, iar norovirusul reprezintă singur 50 la sută. Restul factorilor care pot provoca gripă stomacală includ rotavirus, astrovirus, adenovirus, calicivirus și sapovirus.

Tratament pentru gastroenterocolită

Medicii pot recunoaște gastroenterocolita prin analizarea simptomelor. Astfel, te vor întreba când au început și ce se întâmpla în acel moment care ar fi putut să le declanșeze. Dacă te confrunți cu semne neobișnuite sau dacă doresc să investigheze mai departe, este posibil să îți recomande câteva teste. Un test de scaun sau de sânge poate ajuta la confirmarea diagnosticului și la excluderea altor afecțiuni.

Cel mai adesea, tratamentul medical pentru gastroenterocolită susține procesul natural de vindecare al corpului. Ar putea include fluide intravenoase pentru a preveni sau corecta deshidratarea și dezechilibrele electrolitice, nutriția parenterală pentru a căpăta energie fără a folosi sistemul digestiv stresat și medicamente pentru a trata simptomele precum greața și diareea, în anumite cazuri. Nu fiecare caz de este prevenibil, dar există multe lucruri pe care le poți face pentru a reduce riscul și a preveni răspândirea infecțiilor gastrointestinale comune. Spălarea corectă a mâinilor este unul dintre cele mai importante și mai ușoare moduri de a te proteja pe tine și pe ceilalți de infecții. Spumarea cu săpun timp de cel puțin 20 de secunde îndepărtează germenii și toxinele de pe mâini care ar putea fi transferați în gură sau la alte persoane. Alimentele pot fi contaminate în orice etapă a producției, de la recoltare și depozitare până la gătire și preparare. Spală, congelează, gătește și servește produsele conform regulilor de siguranță alimentară. Pentru majoritatea oamenilor, un diagnostic de gastroenterocolită nu este gravă, dar pentru persoanele cu un sistem imunitar mai slab, poate fi, printre care copiii sub 5 ani, adulții peste 65 de ani și cele cu un sistem imunitar mai scăzut.