Tot mai multe apeluri în dosare de plasament, pe rolul Curții de Apel Iași. Situația copiilor vulnerabili, tot mai des contestată în instanță. La ședința din 21 ianuarie 2026, mai multe dosare de plasament au fost atacate cu apel. Hotărârile pot fi atacate atât de părinții copiilor, cât și de reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Tot mai multe apeluri în dosare de plasament, pe rolul Curții de Apel Iași
În cadrul ședinței de miercuri, 21 ianuarie 2026, pe rolul Curții de Apel Iași s-au dezbătut mai multe dosare privind plasamentul. Apelurile au vizat atât menținerea copiilor în sistemul de protecție specială, cât și cereri de reintegrare în familie sau schimbarea formei de plasament.
Numărul mare de apeluri nu este neapărat rezultatul unei creșteri bruște a cazurilor de plasament, ci al unei tendințe tot mai accentuate de a contesta deciziile autorităților. Mulți părinți percep plasamentul ca pe o măsură definitivă, chiar dacă legea îl definește ca fiind una temporară, menită să protejeze copilul până la remedierea situației familiale.
La nivelul județului Iași, principalele cauze care duc la instituirea plasamentului rămân sărăcia, neglijența severă, violența domestică, consumul de alcool sau chiar plecarea părinților în străinătate. În numeroase situații, copiii sunt lăsați în grija bunicilor sau a altor rude, fără forme legale, iar atunci când apar conflicte sau lipsuri grave, autoritățile sunt nevoite să intervină.
Părinții biologici ai copiilor aflați în sistemul de protecție sunt obligați să contribuie financiar sau să desfășoare muncă în folosul comunității.
„Pentru părinți, legea prevede contribuție financiară sau să desfășoare muncă în folosul comunității. Se întâmplă ca unii părinți să nu fie de acord, motiv pentru care fac apel”, a spus Ion Florin, directorul general la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Motivele pentru a depune apel sunt variate
Motivele de formulare a cererii de apel, în ceea ce privește dosarele de plasament, sunt diverse. Printre acestea putem preciza obligarea părinților la plata contribuției de întreținere sau la prestarea muncii în folosul comunității, precum și deschiderea procedurii de adopție, atunci când instanța constată lipsa de interes sau de implicare a familiei biologice pe o perioadă îndelungată. Aceste hotărâri sunt deseori atacate, chiar dacă ele sunt motivate prin interesul superior al copilului.
De asemenea, dreptul de a formula apel nu aparține exclusiv părinților sau rudelor copiilor. Reprezentanții DGASPC pot, la rândul lor, să atace hotărârile instanței de fond în anumite situații. În astfel de situații, apelul este folosit ca instrument juridic pentru a corecta decizii care nu răspund nevoilor reale ale minorului.
„Pot formula cerere de apel și reprezentanții DGASPC, atunci când consideră că măsura dispusă în primă instanță nu este favorabilă copilului sau nu oferă suficiente garanții pentru protecția, dezvoltarea și siguranța acestuia”, a mai spus Ion Florin.
Dincolo de statistici și proceduri, fiecare apel reprezintă o poveste de viață complicată. Copiii aflați în plasament trăiesc adesea perioade lungi de instabilitate, în care nu știu dacă se vor întoarce în familie sau dacă vor rămâne în sistemul de protecție. Pentru părinți, apelul este adesea ultima speranță de a demonstra că pot oferi un mediu sigur și stabil.
Tot mai multe apeluri în dosare de plasament, pe rolul Curții de Apel Iași. Motivele sunt diverse, fiind posibilă depunerea cererii de apel atât de către părinți și rudele copiilor, cât și de către reprezentanții DGASPC.