Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie. Ce duc creștinii la biserică în această zi

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie. În fiecare an, în ziua de 20 iulie, creştinii ortodocşi prăznuiesc marea sărbătoare a Sfântulului Prooroc Ilie. Ziua Sfântului Ilie este un motiv de sărbătoare pentru români, deoarece mai mult de 100.000 de oameni îşi serbează onomastica.

Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, fiind considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor. Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Sfântul Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie: Omoară demonii cu fulgere!

Sfântul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani î. Hr., în ţinutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoţi, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab. Se spune că la naşterea sa, tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc. Dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi

Cunoscut în credinţa ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se pentru fapta sa, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile si i-a dăruit un car tras de cai albi, l-a făcut puternic şi biruitor în faţa acestora.

Când tună şi fulgeră, Sfantul Ilie pleacă la vânătoare de demoni. Fulgerele sale cad pe pământ și se spune că acolo unde loveşte fulgerul este ascuns un demon şi Sfântul îi vine de hac. Tunetul este provocat de roţile carului şi de viteza cu care trăsura sa aleargă.

Tradiţia ne spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.

Ce duc creștinii la biserică în această zi

De Sfântul Ilie, tradiția spune că femeile culeg busuioc şi îl duc la Biserică, aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copiilor morţi devreme. De asemenea, se pot împărți fructe, apă, flori de câmp şi alte bucate.

În această zi, merele, considerate fructele lui Sfântul Ilie, se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

De Sfântul Ilie, oamenii pomenesc sufletele morţilor, în special sufletele copiilor morţi. Femeile cheamă copii străini sub un măr, pe care îl scutură ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc. La casele gospodarilor se organizează praznice mari pentru pomenirea sufletelor celor morți.

De Sfântul Ilie, tradiţia spune că se mănâncă primele roade ale verii. Până în această zi, oamenii nu au voie să mănânce nuci şi mere, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu primejdia recoltele.

Tot de Sfântul Ilie, ciobanii coboară de la munte în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână.

Apicultorii recolteazî mierea de albine, operaţie numită “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupina. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustă din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere.

Superstiții de Sfântul Ilie

Printre superstiţiile care se păstrează și în ziua de azi, de Sfântul Ilie:

– Purtarea ramurilor de salcie pentru a-i feri pe oameni de trăznete;

– Nu se lucrează pentru a nu-l mânia pe acesta şi a nu-l face să arunce fulgere asupra lor şi grindină şi prăpăd asupra recoltelor;

– Nu se pleacă la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere;

– Oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu;

– Dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă;

– Fetele tinere, nemăritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie;

– În Alba, pe Muntele Găina, se organizează târgul de fete.