Turcia ar urma să dea undă verde cererii Suediei de a adera la NATO în schimbul progresului în propria sa aderare la UE, a declarat luni președintele Recep Tayyip Erdogan, înaintea unui summit cheie al membrilor alianței.
„În primul rând, deschidem calea Turciei în Uniunea Europeană, apoi haideți să deschidem calea pentru Suedia, așa cum am deschis calea pentru Finlanda”, a spus liderul turc într-un discurs ținut luni pe aeroportul Atatürk din Istanbul, înainte de a pleca spre Summit-ul NATO de la Vilnius.
În același timp, a adăugat Erdoğan, el va folosi summitul pentru a „repeta apelul către aliații care impun sancțiuni și restricții Turciei să se întoarcă rapid de la această greșeală”.
„Credem că încheierea războiului cu o pace justă și durabilă cât mai curând posibil va facilita și mai mult procesul de aderare a Ucrainei la NATO”, a continuat el.
Într-un apel bilateral cu președintele american Joe Biden duminică seara, președintele turc a cerut țărilor membre UE să trimită un „mesaj clar și puternic” în sprijinul aderării Ankarei la blocul de 27 de membri.
Olaf Scholz a respins cererea lui Erdogan
Cancelarul german Olaf Scholz a respins cererea lui Erdogan ca aderarea Suediei la NATO să fie legată de aderarea Turciei la UE.
„Aceasta este o întrebare care nu are legătură cu cealaltă problemă și, prin urmare, cred că aceasta nu ar trebui văzută ca o chestiune conexă”, a spus el luni la Berlin.
Comisia Europeană a declarat luni că aderarea Suediei la NATO și aderarea Turciei la UE sunt „procese separate”, care nu se influențează reciproc.
„Uniunea Europeană are un proces de extindere foarte structurat și cu un set foarte, foarte clar de pași care trebuie să fie făcuți de toate țările candidate”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei, Dana Spinant, într-un briefing de presă zilnic, referindu-se la Turcia, potrivit POLITICO.
Turciei i s-a acordat statutul de candidat la UE în 1999
Turciei i s-a acordat statutul de candidat la UE în 1999, dar progresul s-a blocat de atunci, Bruxelles-ul avertizând că Ankara a târât în ultimii ani reformele cheie ale sistemului judiciar și puterea președintelui.
În 2018, „din cauza returului continuu al reformelor”, liderii UE au stabilit că negocierile de aderare „au fost în impas”. În special, Bruxelles-ul a indicat democrația și statul de drept, precum și independența sistemului judiciar, drept cauze majore de îngrijorare.