Ucraina cedează Ungariei: 5 din 11 cereri acceptate. România rămâne doar spectator

Ucraina face un pas neașteptat spre Ungaria. Pe 7 noiembrie 2025, Kievul a transmis oficial Budapestei un proiect de lege privind politica lingvistică în educație, care răspunde parțial cerințelor formulate de Viktor Orban.

După ani de acuzații privind discriminarea minorității maghiare din Transcarpatia, după blocaje diplomatice și veto-uri în UE, Ungaria a obținut ce a vrut: cinci din cele unsprezece cereri au fost incluse în noul proiect ucrainean. Școlile maghiare vor primi o protecție mai clară, examenele vor putea fi susținute în limba maternă, iar limba maghiară își recâștigă un pic de spațiu în școli și viața publică.

Ucraina cedează Ungariei: 5 din 11 cereri acceptate, România rămâne spectator

Budapesta nu a cedat niciun milimetru: a folosit dreptul de veto în UE, a blocat negocierile Ucrainei cu Uniunea și a insistat până când Kievul a cedat. Orban a jucat dur, cu strategia clară că respectul nu se cere, se impune. Iar acum, în timp ce Ungaria își protejează copiii, limba și cultura, România privește de pe margine. Când va ridica și Bucureștiul vocea pentru milioanele de români din Ucraina, Serbia sau Valea Timocului? Când va folosi România dreptul de veto, așa cum face Ungaria? În loc să impună respect, România aprobă tot, sperând că cineva va fi recunoscător. Realitatea: nu se acordă respect pentru că ești bun sau modest – se câștigă, se impune, se negociază.

08:32, 12 Feb 2026

FOTO Nicușor Dan provoacă un cutremur mondial! Donald Trump s-a înfuriat grav!

Proiectul ucrainean, potrivit vicepremierului Taras Kachka, acoperă cinci dintre cererile Budapestei, toate legate de educație și minoritatea maghiară. Două treimi dintre cele aproximativ 100 de școli maghiare din Ucraina au ca limbă principală de predare maghiara, cu câteva discipline în ucraineană. Restul funcționează preponderent în ucraineană, dar oferă materii esențiale în maghiară. Oficialii de la Kiev susțin că astfel „acoperă pe deplin cererea comunității maghiare pentru un sistem educațional care să le respecte interesele”, dar rămâne de văzut cât de reală este această respectare.

Ungaria cerea inițial 11 puncte: școli naționale maghiare, bacalaureat în limba maghiară, recunoașterea localităților tradițional maghiare, drepturi politice și simbolice pentru comunitate. Ucraina a refuzat câteva puncte considerate neconstituționale, dar a fost forțată să facă concesii, mai ales în educație. Budapesta a demonstrat că atunci când vrei cu adevărat, știi să faci presiune – blocarea negocierilor, amenințarea cu veto, negocieri directe cu Washingtonul și cu Kievul. Rezultatul? Ungaria iese întotdeauna mai puternică din crize, România rămâne spectator.

În timp ce Viktor Orban joacă în liga mare, România se teme să ridice privirea. Guvernanții români au în mâini voce, istorie și drepturi diplomatice, inclusiv posibilitatea de veto, dar refuză să le folosească. Până când nu va acționa, România va rămâne mereu în spatele scenei, privind cum Europa se rescrie sub ochii săi. Ungaria și-a apărat minoritățile și a obținut concesii reale. România? Doar vorbe.

În concluzie, ceea ce face Ucraina acum nu este un gest de bunăvoință, ci rezultatul presiunii inteligente a Budapestei. România, cu milioane de conaționali în afara granițelor, continuă să privească și să sperie de propriile ezitări. Până când va învăța lecția Ungariei, va rămâne simplu spectator într-un continent care nu așteaptă să fii bun, ci să fii ferm.