Ucraina trebuie să decidă dacă va coopera sau nu la discutarea memorandumului pentru un acord de pace cu Rusia: „Acum mingea este în terenul Kievului”

Rusia a declarat marţi că Ucraina trebuie să decidă dacă va coopera sau nu la discutarea memorandumului care să preceadă un potenţial viitor acord de pace pe care Moscova l-a invocat în discuţiile cu SUA.

În acest sens, Rusia mizează ca la Kiev să prevaleze „instinctul de conservare a rămăşiţelor statului”, ceea ce ar obliga partea ucraineană să adopte o poziţie constructivă, a afirmat marţi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de Reuters şi EFE, notează Agerpres.

Putin a declarat că Moscova este pregătită să colaboreze cu Ucraina

După convorbirea telefonică purtată luni după-amiază cu preşedintele Donald Trump, Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să colaboreze cu Ucraina la un memorandum privind un viitor acord de pace şi că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt pe „drumul cel bun”.

Putin a spus că discuţiile privind acest memorandum se vor axa pe principiile unei soluţionări (a conflictului), precum şi pe calendarul şi definirea unei posibile încetări a focului.

„Bineînţeles, nu contăm pe raţionalitatea celor de pe Bankovaia (sediul preşedinţiei ucrainene), dar ne-ar plăcea să credem că cel puţin instinctul de conservare a rămăşiţelor statului va prevala acolo, iar asta i-ar obliga să adopte o atitudine constructivă”, a afirmat Zaharova într-o conferinţă de presă.

„Acum mingea este în terenul Kievului”, a spus ea, adăugând că, după ce (Vladimir) Putin a propus discuţii directe de pace cu Ucraina, aliaţii europeni ai Ucrainei au încercat să împiedice reluarea dialogului direct, dar că europenii au eşuat în cele din urmă.

Zaharova a insistat că teza promovată de Ucraina şi aliaţii săi occidentali privind imposibilitatea negocierilor în condiţiile continuării luptelor „nu rezistă la nicio critică”.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat că ultraliberalii din Occident nu sunt interesaţi de obţinerea păcii, ci de obţinerea, cu orice preţ, a unui răgaz pentru forţele armate ucrainene şi de continuarea confruntării cu Rusia.

Referitor la noile sancţiuni anunţate de UE, Zaharova a declarat că Rusia nu va ceda niciodată ultimatumurilor nimănui, adăugând că este clar că Europa doreşte să reînarmeze Ucraina pentru a continua războiul.

„Dorinţa Moscovei de a obţine o rezolvare definitivă şi echitabilă a crizei”

În acelaşi timp, Maria Zaharova a declarat că în discuţia purtată luni cu Donald Trump, preşedintele Putin a subliniat „dorinţa Moscovei de a obţine o rezolvare definitivă şi echitabilă a crizei”, iar „baza trebuie să fie înţelegerea faptului că este imposibil să se atingă acest obiectiv fără a elimina cauzele profunde” ale acesteia.

Moscova califică drept „cauzele profunde” ale conflictului în Ucraina extinderea NATO spre Est, aspiraţiile Ucrainei de a adera la Alianţa Nord-Atlantică şi UE şi sistemul politic care a apărut în Ucraina după revolta din Maidan din 2014, care a dus la înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici (care a fugit la Moscova) şi venirea la putere a forţelor prooccidentale, notează BBC în limba rusă.

După cum remarcă unii observatori citaţi de postul de radio menţionat, problema extinderii NATO spre Est nu ţine de competenţa Kievului, ci de cea a Alianţei Nord-Atlantice şi mai ales a SUA, ţară cu care Rusia doreşte în realitate să discute.

„Ultimele demersuri ale diplomaţiei ruse nu fac decât să confirme cursul urmat de Vladimir Putin de la începutul războiului în Ucrainei. Aceasta este calea distrugerii statalităţii ucrainene prin forţa brută, impunând totodată Occidentului şi în primul rând SUA o nouă realitate geopolitică – împărţirea lumii în sfere de influenţă”, scrie fostul diplomat rus Boris Bondarev într-un editorial publicat marţi în The Moscow Times.

Putin caută să devină arhitectul unei noi ordini mondiale, în care spaţiul post-sovietic şi ţările din Europa de Est să ajungă în sfera de influenţă a Rusiei şi înaintează spre acest obiectiv, consideră fostul diplomat.

În decembrie 2021, Moscova a emis un ultimatum NATO privind revenirea la graniţele din 1997. Acest document a consemnat în mod deschis intenţiile Kremlinului, aminteşte el.

Putin este consecvent, susţine Bondarev, care la câteva zile după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 şi-a dat demisia din reprezentant al Rusiei pe lângă organismele ONU de la Geneva şi a rămas în Occident.

„El ştie ce vrea, îşi imaginează parametrii victoriei sale şi acţionează sistematic pentru a o obţine. Acest lucru contrastează puternic cu comportamentul liderilor occidentali, care nu au reuşit să dezvolte o strategie comună de rezistenţă timp de trei ani. Aceştia continuă să ignore demersurile şi declaraţiile Kremlinului, considerându-le drept maximaliste crezând că Putin, de fapt, îşi doreşte mai puţin – că va fi posibil să se ajungă la o înţelegere cu el”.

În acest sens, fostul diplomat rus consideră că este vorba de o meteahnă a Europei de a „cădea la o înţelegere” cu agresorul, apreciind totodată că reluarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul nu este decât o capcană pentru Kiev şi Occident.