Eveniment-Social

Un tei de la Mănăstirea Bârnova în vârstă de peste 680 ani, unul dintre cei mai bătrâni arbori din judeţul Iaşi – FOTO

Publicat: 21 ian. 2022
Teiul hibrid natural „Tilia haynaldiana” de la Mănăstirea Bârnova, cu o vârstă de peste 680 de ani, cel mai bătrân din cei aproximativ 400 de arbori seculari din jud. Iași (la 10 km sud-est de orașul Iaşi sau 6 Km pe drumul de la Hanul Trei Sarmale)

Teiul hibrid natural „Tilia haynaldiana” de la Mănăstirea Bârnova, cu o vârstă de peste 680 de ani, cel mai bătrân din cei aproximativ 400 de arbori seculari din jud. Iași ( la 10 km sud-est de orașul Iaşi sau 6 Km pe drumul de la Hanul Trei Sarmale).

Când teiul hibrid avea aproximativ 57 de ani şi cca. 14 cm în diametru, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun (1408), Iaşiul a fost menţionat ca târg sau structură urbană, iar în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu (1564), oraşul a devenit capitala Principatului Moldovei şi a parcurs, în anul 1859, unirea Principatelor.

Teiul din Bârnova a fost martor la unele invazii străine precum jaful tătarilor din anul 1513 sau incursiunea polonezilor din 1686. În anul 1603, în timpul domnitorului Ieremia Movilă, aici există o mănăstire, cu o bisericuță din lemn. Între anii 1626 și 1629, sub domnia lui Miron Barnovschi Movilă, când teiul hibrid avea aproximativ 275 de ani și 82-83 centimetri în diametru, a fost zidită biserica Mănăstirii Bârnova. Ceva mai târziu, în perioada 1661-1666, domnitorul Eustratie Dabija a încheiat edificarea mănăstirii, unde a și fost înmormântat, alături de fiica sa.
În timpul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1728), când teiul avea circa 377 de ani și 113 centimetri în diametru, orașul Iași a fost afectat grav de o epidemie de friguri. Domnitorul și toată curtea lui s-au refugiat pentru o vreme la Mănăstirea Bârnova, prilej cu care au fost refăcute clădirile din incintă și s-a amenajat zidul împrejmuitor din piatră. Așadar, Mănăstirea Bârnova a devenit atunci ‘capitala’ Moldovei, iar teiul a ajuns să-i apere de soare pe domnitor și pe familia acestuia sau, altfel spus, a devenit un ‘tei domnesc’.

Vârsta teiului hibrid natural are la baza calculului „lățimea medie a inelului anual de creștere în grosime”, de 1,5 mm/an, lățime extrasă din trei lucrări, dintre care una se bazează pe secționarea și măsurarea unui număr de 1.650 de tei din România, în anul 1950, potrivit Grupului Iaşi (fotografii vechi).




Adauga un comentariu