Unul dintre fondatorii grupului umoristic „Vouă”, Dănuț Caramihai, a încetat din viață

Este doliu uriaș în lumea artistică din România. Unul dintre fondatorii grupului umoristic ”Vouă”, Dănuț Caramihai, a încetat din viață. Anunțul a fost făcut chiar de către foștii săi colegi din grupul „Vouă”.

„CÂTĂ DURERE…

Suntem în această familie unită de peste un deceniu, ați urmărit imagini de la spectacolele noastre din toată țara, ținute cu zâmbetul pe buze…Când pierzi pe cineva drag din familie, cuvintele sunt neputincioase să-ți exprimi durerea! A plecat dintre noi, total neașteptat, Dănuț Caramihai, cel mai luminos membru al trupei , lăsând un gol imens în sufletele noastre! În mod sigur, nu-i vom uita niciodată zâmbetul celui care a contribuit din plin la succesul Grupului VOUĂ și în anii ’80, când era student, și în ultima perioadă! Mulțumim pentru pentru TOT, Dănuț !!!”, arată o postare a grupului ”Vouă”.

Sicriul cu trupul artistului va fi depus, luni, la Capela Cimitirului Belu.

„Ceremonia de la Crematoriul Vitan Bârzești va avea loc marți la ora 13:00”, a anunțat, tot pe Facebook, Ovidiu Mihăilescu, prietenul și colegul lui Dănuț Caramihai.

Istoria pe scurt a grupului Vouă

În februarie 1982, Adrian Fetecău, student în anul V la Facultatea TCM a Institutului Politehnic București și fost membru al Cenaclului Lumină Lină, a fondat Cenaclul Vouă, recrutând inițial 13 membri.

Grupul, sub conducerea lui Fetecău și cu ajutorul lui Gelu Ocnaru și Șerban Drăgușanu, a devenit repede un element activ în cultura studențească.

După un spectacol de succes în 1985 la Slănic Moldova, apreciat de actorul Constantin Codrescu la „Galele Amfiteatru“, și schimbări de componență, Vouă a devenit un nume stabil în mișcarea culturală studențească, înregistrând 125 de spectacole cu sala plină la Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila, sub direcția lui Constantin Codrescu, înainte de Revoluție.

În 1985 își schimbă numele

În 1985, Cenaclul Vouă s-a transformat în Grupul Vouă. Călin Hentea, în „Enciclopedia propagandei românești“ (2012), a descris grupul ca excelând prin „cântecele, gesturile și mai ales textele lor satiric-subversive“, adesea schimbând textele aprobate de partid cu altele pe scenă, riscând astfel sancțiuni.

Membrii grupului menționează că activitatea lor în cadrul Cenaclului de muzică folk și poezie nu a beneficiat de sprijinul instituțiilor statului comunist, constituind o formă de opoziție față de mașina de propagandă a Cenaclului Flacăra.

Un moment notabil a fost spectacolul din mai 1989 în Complexul Studențesc Regie din Capitală, cu 10.000 de spectatori, demonstrând popularitatea grupului.