Urinoterapia, o terapie milenara

Motto: „Un adevar trece prin trei etape.  Mai intai este ridiculizat. Apoi i se opune rezistenta inversunata. Abia in faza a treia este acceptat ca fiind de la sine inteles” – Arthur Schopenhauer

Terapia cu urina este o metoda terapeutica naturista, pe cat de simpla pe atat de eficienta, bazata pe puterea de vindecare a urinei proprii. Aceasta practica este folosita din vremuri imemoriale la mai toate popoarele, iar in prezent terapeuti din intreaga lume fac adesea referire la eficienta acesteia. Incepand cu „leacurile babesti” despre care a auzit aproape oricine si care includ printre altele utilizarea urinei atat extern, cat si intern si pana la Congresele Mondiale de Urinoterapie la care se reunesc medici si cercetatori celebri din intreaga lume, aceasta terapie reprezinta o realitate de necontestat, cu rezultate de multe ori miraculoase.
 
Urinoterapia a fost mentionata adesea de-a lungul istoriei umane
 
In India aceasta terapie este respectata de mii de ani ca „mama a medicinii ayurvedice”. Din India pana in Alaska, trecand prin Tibet, Japonia, Siberia, Anglia, Germania, Franta, America, China si multe alte tari, practica urinoterapiei este foarte raspandita. De altfel, si in traditia romaneasca se cunosc utilizarile urinei. Cei care au crescut la tara isi mai amintesc probabil cum bunicii ii sfatuiau sa se spele cu urina in caz de zgarieturi pentru a opri sangerarea, in caz de arsuri, in caz de acnee sau eczeme. Masajul cu urina este recomandat din batrani pentru ameliorarea multor afectiuni, de la raceala la hepatita si chiar pentru imbunatatirea vederii. Este cunoscut la tara ca mainile pline de basici dupa efectuarea unor munci grele se vindeca prin masajul cu urina.
 
Urinoterapia este elogiata pentru imensele sale beneficii de Galen (129-199 D.C.) precum si de Plinius, in scrierile lor medicale. Aceasta este prezentata ca tratament pentru muscaturi de caini si serpi, afectiuni dermatologice, ale ochilor, arsuri si plagi. La fel este mentionata si de catre Paracelsus (1493-1541) sau Christian Wilhelm Hufeland (1762-1836), prieten apropiat a lui Goethe. La inceputul anilor 1800, o carte numita „1.000 de lucruri notabile” descrie practica tratarii prin urina ca avand efecte miraculoase in cazul unui numar impresionat de boli. In secolul 18, un dentist francez a elogiat urina ca apa de gura exceptionala. In Anglia intre 1860-1870 consumarea urinei proprii a fost o cura folosita la scara larga pentru vindecarea hepatitei. Din vechime pana in timpurile moderne, eschimosii din Alaska au folosit urina ca antiseptic pentru a trata ranile.
 
Un alt nume traditional al urinoterapiei este amaroli. Cuvantul sanscrit amaroli este destul de dificil de tradus cu exactitate in limba romana. El are mai multe semnificatii, cea mai apropiata echivalare a sa in romana fiind „nectarul nemuririi” (amara semnifica in limba sanscrita nemuritor).
 
Terapia cu urina este descrisa in cartile sacre ale umanitatii
 
Exista, de altfel, o serie de scrieri traditionale, pe langa Damar Tantra, care vorbesc despre practica urinoterapiei. Celebrul tratat traditional secret al intelepciunii indiene, Yoga Tattva Upanishad descrie pe larg Amaroli Mudra. In esenta, tehnica descrisa de Yoga Tattva Upanishad consta in a bea zilnic o parte din urina proprie. Aceasta veritabila energie pranica – mai exact este vorba despre suflul energetic descendent Apana Vayu – este sublimata in alte forme de energie (prana) superioare, datorita unor ample, profunde si complexe procese de transmutatie biologica la temperatura corpului.
 
La randul sau, tratatul Hatha-Yoga-Pradipika (III, 96-97) contine o descriere foarte detaliata a acestei practici secrete: yoghinul sau yoghina trebuie sa ajunga sa bea zilnic partea „centrala” a urinii sale proaspete, adica va evita sa bea atat primul jet – deoarece se considera ca mareste in timp excesiv de mult secretiile bilei, cat si ultimul, deoarece acesta se considera ca fiind complet „descarcat” din punct de vedere subtil energetic.
 
Consumul perseverent de urina este mentionat si in scripturile jainiste. Vyavahar Sutra, scrisa de Acharya Bhadrabahu (cap. 42), ne vorbeste de o sadhana speciala numita pratima. Aceasta implica singuratatea deplina intr-o chilie si postul, iar aspirantul trebuie atunci sa bea toata urina pe care o elimina in timpul zilei.
 
Chiar si in Biblie se vorbeste despre aceasta practica straveche: “Bea apa de la propriul tau izvor si nu o risipi pe uliti” (Pildele lui Solomon, 5:15). Iata ce spune Iisus: „Cel ce crede in mine precum a spus Scriptura: rauri de apa vie vor curge din pantecele lui” (Ioan 7:38).
 
Urina este un produs secundar steril, rezultat in urma filtrarii sangelui
 
In cazul multor oameni obisnuiti mai persista un puternic blocaj de natura psihologica in privinta acestei tehnici care isi propune sa rastoarne una dintre cele mai puternic inradacinate prejudecati: aceea ca urina noastra ar fi un deseu toxic. Adevarul este ca urina nu este un deseu, ci ea este chiar un panaceu universal, avand virtuti vindecatoare si regenerante aproape miraculoase, care permit utilizarea ei cu succes in cazul tuturor bolilor cunoscute. Urina, introdusa in organism, actioneaza ca un autovaccin, nu numai vindecandu-l, ci si intinerindu-l.
 
Chiar medicina spune ca urina nu este o substanta toxica, respinsa de organism. Denumirea medicala a urinei este de „ultrafiltrat plasmatic” pentru ca aceasta este un produs secundar al filtrarii sangelui, nu un reziduu al filtrarii. Intr-un studiu despre urinoterapie publicat de Nexus Magazin, se face o comparatie edificatoare: „Urina poate fi comparata cu ceea ce ramane in urma unei mese bogate, iar aceasta metafora ne poate ajuta sa intelegem de ce elimina corpurile noastre elemente care sunt valoroase pentru sanatatea si bunastarea noastra”.
 
Urina este un derivat purificat al sangelui, produs de rinichi. Functia principala a rinichilor nu este una de excretie, ci aceea de reglare a tuturor elementelor din sange si a concentratiilor acestora, dupa ce elementele toxice au fost indepartate din sange cu ajutorul ficatului, urmand sa fie eliminate ca reziduuri solide. Rinichii reprezinta de fapt cel mai complicat, dezvoltat si rafinat filtru cunoscut pana acum. Astfel urina este, de fapt, cea mai pura apa pe care o putem bea. Un rinichi este inzestrat cu 115 kilometri de tuburi si peste un milion de tubuli, numiti nefroni, care la un loc formeaza un organ ce nu este mai mare de 4 centimetri. Fiecare nefron in sine este o structura foarte complicata, capabila sa selecteze ceea ce este necesar corpului si sa elimine anumite substante.
 
Rinichii filtreaza sangele, pastrandu-l pur si eliberandu-l de substantele nefolositoare sau in exces, mentinand astfel echilibrul chimic, al apei si al sarurilor minerale – functie pe care doar rinichii o au in corpul uman. Elementele importante din sange sunt filtrate si evacuate nu pentru ca ar fi toxice si daunatoare pentru organism (nici o substanta care a fost in sange nu poate fi daunatoare pentru persoana de la care provine), ci deoarece corpul nu are nevoie de o anumita concentratie a unui element in acel moment specific. De aceea nu exista doua mostre de urina in lume care sa contina exact aceiasi componenti, iar cand sunt reutilizate, aceste substante chimice si nutritive actioneaza ca vaccinuri naturale, agenti antibacterieni, antivirali si anticancerigeni specifici doar acelui corp si numai in momentul respectiv.
 
Un element important este faptul ca in fiecare zi rinichii filtreaza o masa de apa si saruri care este de zece ori mai grea decat greutatea corpului. O mare parte din lichidul filtrat nu este pierdut, ci reabsorbit din nefron in circuitul sanguin. De exemplu, putem filtra 300 de litri de lichid pe zi, dar vom reabsorbi in sange 298 de litri. Cei doi litri care raman sunt eliminati sub forma de urina, reprezentand deci esenta fluidului filtrat. Produsul final este, de fapt, mai putin toxic si mult mai viu decat cea mai mare parte a alimentelor si bauturilor pe care le consumam. De altfel, dr. Beatrice Bartnett dezvaluie in studiul sau Urine Therapy – It May Save Your Life ca noi am baut urina inca inainte de a ne naste, pentru ca urina este ingredientul principal al fluidului amniotic.
 
Compozitia biochimica a urinei explica numeroasele efecte terapeutice ale acesteia
 
Dr. Beatrice Bartnett estimeaza ca urina are mii de compusi biochimici, dintre care au fost studiati doar aproximativ 200. Iata o scurta enumerare a acestora facuta de Nexus Magazin: „Urina contine un sortiment incredibil de substante nutritive, enzime, hormoni, anticorpi naturali si agenti de aparare imunitara de importanta critica. Unii dintre acesti componenti merita o examinare suplimentara – cum ar fi alantoina (care protejaza impotriva insolatiei si se gaseste si in tataneasa si in aloe vera); creatinina (aminoacid popular printre culturisti); hormonul DHEA (cu proprietati impotriva imbatranirii, a cancerului si a obezitatii, dovedite prin cercetare); melatonina (cunoscuta pentru efectul ei calmant de intarire a corpului fizic si a imunitatii); hormoni sexuali precum testosteronul, androgenul si estrogenul. Avand in vedere un astfel de sortiment de ingredienti sunt mai usor de inteles efectele antibacteriene, fungicide, antivirale, antineoplastice, anticonvulsive si antispasmodice ale urinei”.
 
Astazi sunt deja multe studii stiintifice riguroase care au demonstrat ca in urina exista elemente cu valoare terapeutica. In anii ’60 un laureat al premiului Nobel, Albert Szent Gyorgi, a descoperit in urina o substanta numita 3-metil-glioxal. Aceasta substanta este capabila sa distruga celulele canceroase. In anul 1966, Societatea Americana pentru Biologie Experimentala din orasul Atlanta (SUA), a prezentat rezultatele anumitor cercetari referitoare la o substanta denumita directin – derivata din urina. Atunci cand aceasta substanta este pusa intr-un mediu canceros, celulele canceroase se aliniaza si se ordoneaza pe randuri drepte. Aceasta a dat mari sperante de vindecare a cancerului, pentru ca celulele canceroase traiesc in dezordine, crescand si inmultindu-se haotic.
 
Rinichii fabrica anumite substante care pot fi gasite in urina, cum ar fi enzimele ce activeaza vitamina D, sau chiar vitamina D – de unde se poate concluziona ca urinoterapia poate avea un rol important in vindecarea rahitismului si a celorlalte boli ce provin din deficitul de vitamina D. Rinichii produc de asemenea un hormon numit renina, a carui functie este aceea de a pastra tonusul vascular si care influenteaza presiunea sanguina. O alta substanta care se regaseste in urina este prostaglandina, substanta complexa folosita in contraceptie. Prostaglandinele micsoreaza, de asemenea, presiunea sangelui. Urokinaza este o alta substanta chimica continuta de urina despre care se spune ca previne formarea cheagurilor de sange si se dovedeste astfel extrem de valoroasa in prevenirea atacurilor de inima, in tromboflebite si in embolismul pulmonar.
 
Efectele terapeutice ale urinei sunt folosite in industria farmaceutica
 
Multe dintre substantele care compun urina sunt folosite azi de catre industria farmaceutica. Ureea – considerata otrava din urina este baza pentru o gama larga de medicamente si cosmetice. „Studii stiintifice au aratat ca odata reciclata prin ingerare, ureea este convertita intr-un aminoacid esential, ajutand corpul sa foloseasca mai eficient proteinele. Ureea s-a dovedit a fi si un agent antibacterian si antiviral extraordinar de eficient, una dintre cele mai bune substante naturale diuretice si una dintre cele mai eficiente substante emoliente ale pielii descoperite vreodata”, scrie Nexus Magazin. Ureea este un agent medicinal aprobat de FDA (abrev. pentru Food & Drug Administration in S.U.A.) iar proprietatile sale antineoplastice remarcabile sunt utilizate in medicamentele si tratamentele impotriva cancerului.
 
Tot Nexus enumera o lista de medicamente fabricate din constituenti ai urinei: Pergonal – un medicament fabricat de una dintre cele mai mari companii producatoare de medicamente fertilizante din lume, foloseste hormonul care imbunatateste ovulatia, aflat in urina umana; compania producatoare a raportat vanzari de 855.000.000 $ in anul 1992 (cifra care a continuat sa creasca de atunci); Murine Ear Drops si Murine Ear Wax Removal System; Ureaphil, un diuretic facut din uree; Urofollotropin, un extract din urina pentru fertilitate; Ureacin, o crema cu uree pentru problemele pielii; Amino-Cerv, o crema cu uree pentru tratamente cervicale; Premarin, estrogen extras din urina pentru ulceratii ale pielii, arsuri, rani infectate si alte scopuri. Si medicamentele citotoxice, active in cancer, sunt produse in momentul de fata din urina.
 
Marginalizarea urinoterapiei, o meteahna a societatii de consum: nimeni nu face reclama la ceva ce e gratuit, deci nu poate fi vandut
 
Terapia prin urina – una dintre cele mai vechi forme de vindecare si una dintre cele mai eficace si mai simple terapii naturiste – este disponibila tuturor gratuit, lucru extrem de important in epoca moderna. In fapt, acesta este si motivul pentru care urina nu a fost promovata ca  medicament, pe langa faptul ca este controversata: ea nu reprezinta o sursa de venituri. Pe langa faptul ca este accesibila in mod gratuit, mai are si avantajul ca substantele continute de urina sunt perfect naturale si nu provin din diverse procese de sinteza chimica. Astfel tratamentul cu urina nu produce efecte secundare sau alergii, cum se petrece in cazul medicamentelor sintetice. Cu toate acestea, in societatea moderna urinoterapia este pe nedrept marginalizata si mentinuta intr-un con de umbra in favoarea altor tratamente care folosesc tot felul de produse de sinteza sau alte tehnologii nenaturale, fiind astfel mult mai toxice, cu efecte secundare grave si totodata mult mai scumpe.
 
Cea mai mare problema a urinoterapiei este legata de faptul ca este disponibila tuturor si la orice ora, ca este gratuita si nu are efecte secundare, afirma Harald W. Tietze in cartea Urina – apa sfanta. De ce? Cand ceva este gratuit si sta la dispozitia tuturor, nimeni nu ii face reclama, cel putin in tarile occidentale. In tarile bogate, unde totul se vinde si se cumpara, nimeni nu este interesat sa faca reclama unei modalitati gratuite de vindecare. Urina nu costa bani, este accesibila fara prescriptie medicala si nu are efecte secundare negative. Mijloacele mass-media nu sunt interesate de un produs gratuit, desi acorda spatii uriase violentei si intamplarilor negative, care le aduc profituri uriase.
 
Urina, sursa inestimabila de hranire si vindecare, este proprie fiecarui om, continand elemente care sunt specifice doar acelui corp. „Studii clinice au dovedit ca miile de substante chimice critice ale organismului si substantele nutritive care sfarsesc in urina reflecta functiile corpului individual. Cand sunt reutilizate, aceste substante chimice si nutritive actioneaza ca vaccinuri naturale, agenti antibacterieni, antivirali si anticancerigeni; ele ajuta si la echilibrarea hormonala si in cazurile de alergii. Informatia pe care o contine urina nu poate fi deci copiata sau obtinuta din nici o alta sursa. La fel dupa cum natura nu produce doi oameni exact la fel, nu exista doua mostre de urina in lume care sa contina exact aceiasi componenti”, scrie Nexus Magazin.
 
Desi urina personala reprezinta remediul cel mai personalizat, care poate vindeca fara efecte secundare chiar si cele mai grave boli, desi este complet sterila si netoxica, majoritatea oamenilor continua sa o respinga, considerand-o inadecvata. Mai mult, sunt dispusi sa cheltuiasca sume enorme pe medicamente facute adesea tot din urina, lipsindu-se astfel de beneficiile tratamentului cu urina proprie si asumandu-si toate efectele secundare negative datorate produselor de sinteza chimica. Acest lucru poate fi inteles doar daca acceptam lipsa lor de educatie – sau mai bine zis, educatia gresita pe care o primesc.
 
Urinoterapia face posibila reciclarea substantelor vitale utile
 
Modernizarea este cauza pentru care aceasta terapie, atat de simpla si atit de eficienta, este respinsa cu vehementa, afirma Gregorian Bivolaru in prefata la Damar Tantra. „Datorita psihozei „consumului” care atrage dupa sine ideea „aruncarii” deseurilor, aceasta societate se lipseste din ce in ce mai mult de resursele necesare unei regenerari corespunzatoare”, explica mentorul MISA. In natura, insa, nimic nu se pierde, totul se transforma. Frunzele care cad toamna la radacina copacilor devin dupa aceea, prin putrezire, humus, contribuind ulterior la hrana pe care plantele sau copacii si-o extrag mai tarziu din pamant;  apa care izvoraste din pamant se evapora si revine apoi din nou pe suprafata pamantului sub forma ploii. In acelasi mod, urinoterapia este valoroasa pentru ca face posibila reciclarea substantelor vitale, utile, pe care organismul le-a eliminat prin urina.
 
Propria noastra urina este cel mai intelept medic, pentru ca urina fiecarei persoane contine o serie de anticorpi pentru diferite boli, unici in cazul fiecarui individ. Martha Christy sintetizeaza in cartea Your Own Perfect Medicine rezultatele unor serii de cercetari medicale care au descoperit multe elemente din sange in urina, care atunci cand sunt reintroduse in corp stimuleaza sistemul imunitar si produc vindecarea diferitelor afectiuni intr-un mod unic.
 
In noi insine exista cel mai competent medic si cel mai intelept farmacist pe care ni-l putem inchipui vreodata. Acesta se afla, insa, in interior, ceea ce face sa fie dificil de observat pentru o societate obisnuita aproape in exclusivitate sa faca apel la exterior. Politica moderna a asistentei medicale a dat nastere, in fapt, la efecte dezastruoase, indepartandu-l cel mai adesea pe om de cunoasterea propriei sale conditii fizice, psihice si mentale.
 
Terapia prin urina face parte integranta din cele mai vechi sisteme vindecatoare care au existat pe pamant. “O boala poate fi vindecata prin diferite mijloace, dar cel mai bine este sa o previi. Atunci cand tratezi o boala, trebuie sa stii mai intai care este cauza ei: stresul, dieta alimentara, mediul in care traiesti etc. Tratarea unei boli fara a elimina cauza care a stat la baza aparitiei ei este ca si cum ai lua un algocalmin dupa ce ti-ai tras una in cap cu ciocanul, continuand in acelasi timp sa te lovesti cu el in cap. Este evident ca daca nu te-ai fi lovit deloc, nu ai fi avut nevoie de nici un algocalmin”, spune Harald W. Tietze in cartea Urina – apa sfanta. De altfel, iata ce spunea si parintele medicinii Hippocrate: “atunci cand un om doreste cu adevarat sa se insanatoseasca, mai intai el trebuie intrebat daca este intr-adevar hotarat si pregatit sa suprime in totalitate cauzele bolii care il face sa sufere. Daca atunci el raspunde afirmativ, numai dupa aceea va fi cu adevarat posibil ca el sa fie ajutat sa-si redobandeasca sanatatea”.
 
Urina are abilitatea de a influenta toate nivelurile fiintei – de la cel fizic, la emotii, minte, pana la suflet. Acesta este si motivul pentru care in vechime amaroli nu era folosita exclusiv ca metoda de tratament, ci si ca practica spirituala.
 
Cercetarile stiintifice moderne confirma eficacitatea terapiei cu urina
 
In zilele noastre, o serie de cercetatori au realizat ample studii ale urinei si a terapiei prin urina. John Armstrong autorul cartii The Water of Life (Apa Vietii), a facut munca de pionierat in acest domeniu intre anii 1920 si 1940. Armstrong insusi a postit doar cu urina si apa timp de 45 de zile, pentru a se vindeca de tuberculoza. Apoi, Armstrong a supervizat mai mult de 1.000 de persoane in cura de post negru cu urina. Numarul pacientilor pe care i-a avut timp de 30 de ani se ridica la 40.000 de persoane. Teoria lui Armstrong, sustinuta ulterior si de alti cercetatori, este ca in urinoterapie diagnosticul nu are nici o utilitate. Prima editie a cartii lui Armstrong a fost tiparita in 1944. Aici sunt relatate multe cazuri interesante, inclusiv acela al unui pacient care a postit timp de 101 zile cu urina si apa. El recomanda ingerarea urinei proprii pentru a vindeca peste 100 de afectiuni. De altfel, urina poate fi folosita cu succes pentru masaj, ca apa de gura, lotiune aftershave sau ca antiseptic.
 
In anii ’40, cand a fost tiparita cartea lui Armstrong, nu existau prea multe studii stiintifice care sa sustina rezultatele practice obtinute de Armstrong aplicand urinoterapia. Astazi, insa, situatia s-a schimbat. Cea mai recenta carte a dr. Beatrice Bartnett – Urine Therapy – It May Save Your Life, publicata in 1996, are ca baza de documentatie peste 800 de articole diferite despre urinoterapie. Cartea dr. Bartnett contine o lista de 87 de referiri la studii medicale pe acest subiect. In cartea Your Own Perfect Medicine, a autoarei Martha Christy, aparuta in 1998 sunt citate 120 studii stiintifice si medicale referitoare la urina si terapia prin urina. In bibliografia cartii The Golden Fountain a lui Coen van der Kroon sunt trecute 32 de carti si articole despre urinoterapie.
 
Cercetari importante in acest domeniu au fost realizate si de catre japonezi. Doctorul japonez Shigeyuri Arai – care a studiat aplicarea urinoterapiei in peste 1.700 de cazuri pentru tratamentul bolilor grave cum ar fi diabetul sau cancerul – a aratat ca gradul de eficienta al urinoterapiei este de 60% la pacientii care sufereau de diabet si de 73% la pacientii bolnavi de cancer. Un alt cercetator japonez, dr. Ming Chen Liau a studiat efectele anticancerigene a unei proteine care se gaseste in urina – antineoplastonul – si care inhiba dezvoltarea celulelor cancerigene, maligne. De altfel, in America si Japonia s-a facut simultan o descoperire senzationala: in gura si faringe exista niste celule senzoriale care sunt activate atunci cand se consuma propria urina si transmit creierului informatii, ca un veritabil analizor biochimic. Astfel, creierul este informat despre diferitele afectiuni sau dezechilibre produse in organism si, prin mecanisme de biofeedback, ia masuri prompte de vindecare.
 
Cercetarea stiintifica a acestei terapii miraculoase nu se opreste aici. Interesul lumii stiintifice asupra acestui subiect se poate vedea si in faptul ca pana acum au avut loc trei Congrese Mondiale de Urinoterapie – primul in 1996 in India, cel de-al doilea in 1999 in Germania (unde se estimeaza ca sunt peste 5 milioane de adepti ai urinoterapiei) si cel de-al treilea in 2003 in Brazilia.
 
Exista foarte multe cazuri de vindecari miraculoase prin urinoterapie
 
Asistenta medicala Sonia Rodriguez de Gomez, din Mexic, a contactat virusul HIV printr-o intepatura cu un ac infectat. Ea a relatat in cadrul celui de-al doilea Congres Mondial de Urinoterapie cum a reusit sa se vindece consumand sistematic propria urina. De altfel, ea nu este singura bolnava de SIDA pentru care terapia prin urina a avut rezultate miraculoase. In Tanzania, in 1994, foarte multi bolnavi de SIDA au inceput urinoterapia in cadrul unui proiect medical si multi dintre ei si-au ameliorat starea de sanatate si chiar s-au refacut integral, asa cum rezulta din analizele prezentate. Astfel, Tanzania a devenit prima tara din lume in care Ministerul Sanatatii a acceptat oficial urinoterapia.

Sursa: yogaesoteric.net