Prima pagină » National » USR cere audierea lui Lucian Pahonțu în Parlament. Allen Coliban: „Există foarte multe semne de întrebare”
USR cere audierea lui Lucian Pahonțu în Parlament. Allen Coliban: „Există foarte multe semne de întrebare”

USR cere audierea lui Lucian Pahonțu în Parlament. Allen Coliban: „Există foarte multe semne de întrebare”

03 sept. 2026, 08:59, 1 ,
Redacția BZI în National

USR cere audierea șefului SPP Lucian Pahonțu în comisiile de apărare ale Parlamentului, după informațiile apărute în investigații jurnalistice privind Revoluția și Mineriada.

Uniunea Salvați România anunță că va solicita din nou convocarea lui Lucian Pahonțu în fața comisiilor de apărare ale Parlamentului. Demersul a fost anunțat miercuri, 2 septembrie, de deputatul Allen Coliban, care susține că informațiile apărute în recentele investigații jurnalistice trebuie verificate printr-un mecanism de control civil.

USR cere audierea lui Lucian Pahonțu în Parlament

Partidul cere ca o parte a audierilor să fie deschisă presei, astfel încât răspunsurile șefului Serviciului de Protecție și Pază să poată fi cunoscute de opinia publică. USR spune că printre temele care ar trebui clarificate se află trecutul lui Lucian Pahonțu, verificările efectuate la momentul numirii sale în funcție și situația procedurilor derulate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

„Bună ziua. În lumina celor mai recente investigații de presă, dar și a unor afirmații contradictorii apărute în spațiul public, se reinițiază demersurile pentru aducerea în fața Comisiilor de Apărare a domnului Lucian Pahonțu. Considerăm că este absolut necesar ca informațiile care au apărut parte din investigațiile jurnalistice să fie subiect al unei anchete, al unei acțiuni de control civil, întrucât șeful SPP-ului este în această funcție de 21 de ani și există foarte multe semne de întrebare, foarte multe umbre cu privire la participarea sa la evenimentele din Revoluția din 1989 și Mineriada din anul 1990”, a declarat Allen Coliban, miercuri la Palatul Parlamentului.

Solicitarea USR vine după ce investigații jurnalistice recente au prezentat documente și mărturii referitoare la activitatea lui Pahonțu în timpul Revoluției din 1989 și al evenimentelor din iunie 1990. Aceste acuzații sunt contestate de șeful SPP, care a respins public implicarea în reprimarea manifestanților.

Ce spune USR despre mărturiile apărute în spațiul public

Allen Coliban a făcut referire și la poziția exprimată de Lucian Pahonțu după apariția acuzațiilor. Deputatul USR susține că există diferențe între declarația publică a șefului SPP și mărturiile unor foști subordonați.

„Am remarcat și apărarea domnului Pahonțu. Avem cuvântul dumnealui împotriva a trei declarații olografe ale unor subordonați. Toate aceste lucruri reprezintă, pe de o parte, din perspectivă juridică, prezumpția sau posibilitatea unui fals în declarații; pe de altă parte, discutăm despre dimensiunea morală a calității acestui șef de serviciu secret din România, șeful SPP, care la Revoluție a fost implicat de cealaltă parte a baricadei de la Intercontinental”, a afirmat Coliban.

Afirmațiile reprezintă poziția politică exprimată de deputatul USR și nu echivalează cu stabilirea unei vinovății. Lucian Pahonțu a respins acuzațiile și a declarat că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept poliție politică. El a susținut, de asemenea, că verificările instituțiilor abilitate vor clarifica situația.

„Este datoria noastră să clarificăm aceste lucruri și acest lucru poate fi făcut prin control civil în Comisia de Apărare a Parlamentului. USR inițiază aceste demersuri și aceste demersuri ar trebui să fie transparente, audierile respective să aibă și o secțiune dedicată și deschisă presei, pentru că societatea românească are nevoie de răspunsuri pe aceste subiecte”, a adăugat viceliderul deputaților USR.

Întrebările pe care USR vrea să le lămurească

Solicitarea formațiunii include mai multe teme asupra cărora parlamentarii cer explicații. Printre acestea se află diferențele dintre punctul de vedere transmis de Lucian Pahonțu la 31 august și declarațiile olografe ale unor foști subordonați.

USR mai cere clarificări privind poziționarea dispozitivului condus de Pahonțu în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, în raport cu mărturiile care îl plasează în zona baricadei de la Intercontinental.

O altă întrebare se referă la declarația pe propria răspundere privind poliția politică și motivul pentru care aceasta nu ar fi fost depusă timp de 18 ani. Parlamentarii vor, de asemenea, explicații privind reangajarea lui Pahonțu în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază după pensionare și cumulul dintre pensia militară și veniturile salariale.

În solicitarea prezentată de USR apare și întrebarea referitoare la cuantumul pensiei lui Pahonțu, precum și la verificarea realizată în momentul numirii sale în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, în anul 2005. Formațiunea cere lămuriri și în legătură cu procedura de verificare începută de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în anul 2008.

„Am identificat mai multe semne de întrebare, mai multe întrebări la care domnul Pahonțu va trebui să răspundă. Dintre acestea, cele pe care le-am inclus în solicitare sunt: Discrepanțele dintre punctul de vedere oficial transmis în 31 august și declarațiile olografe ale foștilor subordonați; Poziționarea exactă a dispozitivului condus în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 de către domnul Pahonțu, față de mărturiile care îl plasează la baricada de la Intercontinental; Motivele pentru care declarația pe proprie răspundere privind poliția politică nu a fost depusă timp de 18 ani; Modalitatea și temeiul legal al reangajării pe funcția de director SPP imediat după pensionare, precum și cumulul dintre pensia militară specială și salariul actual; Totodată, lămurirea felului în care s-a ajuns la o pensie de 7.000 de euro în baza salariilor avute anterior; În plus, dosarul în care s-a făcut verificarea la momentul numirii în 2005, în condițiile în care CNSAS spune că doar în 2008 a demarat procedura de verificare — o procedură care nu a fost încheiată nici astăzi, după 18 ani. Toate aceste lucruri sunt necesare a fi clarificate pe acest subiect și este foarte important, cu atât mai mult cu cât vorbim despre șeful unui serviciu implicat în securitatea națională a României”, a declarat Coliban.

Coliban cere clarificarea acuzațiilor prin control parlamentar

Deputatul USR susține că menținerea acestor întrebări fără răspuns afectează încrederea în instituțiile care au atribuții în domeniul securității naționale. În opinia sa, audierea în Parlament ar putea reprezenta cadrul pentru confruntarea informațiilor și obținerea unor explicații.

„Eu cred că toate aceste semne de întrebare constituie o pată pe tot ce înseamnă sistemul de protejare a securității naționale. Cred că s-ar impune o decizie unilaterală, printr-un act de onoare din partea domnului Pahonțu, dar pe de altă parte avem datoria aceasta de a pune întrebări și de a obține răspunsuri. Cred că o parte dintre aceste răspunsuri vor fi utile și celor care îi fac evaluarea, în cazul de față, Președinția”, a spus viceliderul deputaților USR.

Solicitarea USR este făcută în contextul în care președintele României, Nicușor Dan, a declarat anterior că, în baza verificărilor efectuate cu ani în urmă, Lucian Pahonțu nu ar fi făcut parte din sistemul represiv al fostului regim comunist. Șeful statului a afirmat că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive în timpul Revoluției sau al mineriadelor.

Parlamentul a mai analizat activitatea șefului SPP

Nu este prima dată când activitatea lui Lucian Pahonțu ajunge în atenția Parlamentului. În februarie 2018, Camera Deputaților și Senatul au votat înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea directorului Serviciului de Protecție și Pază și modul în care instituția ar fi putut fi implicată în activități care depășeau cadrul legal.

Actuala solicitare a USR apare după noile informații prezentate în investigații jurnalistice. Recorder a relatat, în urma unei anchete bazate pe documente și mărturii, despre presupusa participare a lui Pahonțu la acțiunile desfășurate în zona Intercontinental în decembrie 1989 și despre presupusa sa implicare în evenimentele din iunie 1990. Aceste afirmații au fost respinse de șeful Serviciului de Protecție și Pază.

La 31 august, Pahonțu a transmis că respinge ferm acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea manifestanților în timpul Revoluției din 1989 și al evenimentelor din 13 și 14 iunie 1990. El a susținut că activitatea sa a fost verificată de instituțiile competente și că este încrezător că procedurile Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității vor clarifica situația.

USR anunță că va solicita convocarea lui Lucian Pahonțu în cel mai scurt timp și că va cere celorlalte grupuri parlamentare să susțină organizarea unor audieri transparente. În paralel, disputa privind informațiile referitoare la activitatea sa în perioada Revoluției și a Mineriadei rămâne una politică și publică, în condițiile în care acuzațiile formulate în investigațiile jurnalistice sunt contestate de șeful Serviciului de Protecție și Pază.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
România, fără Guvern cu puteri depline. Nicușor Dan amână desemnarea premierului, iar partidele își mențin propriile variante
România este de aproape patru luni fără un Guvern cu puteri depline. Nicușor Dan analizează noi consultări, în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au variante diferite pentru funcția de premier. Criza politică de la București continuă, după ce consultările anunțate pentru începutul lunii septembrie nu au avut loc. Președintele României, Nicușor Dan, analizează […]
România, fără Guvern cu puteri depline. Nicușor Dan amână desemnarea premierului, iar partidele își mențin propriile variante
Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
03 septembrie 2026
03 septembrie 2026