Val de cereri de anulare a deciziei CCR privind anularea alegerilor din 2024, înregistrate la Curțile de Apel din toată țara – UPDATE

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Între 8 și 17 aprilie 2025, mai mult de 130 de cereri prin care se solicita suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 au fost înregistrate la Curțile de Apel din toată țara. Aceste cereri au fost generate de un site care poartă numele „Turul 2 Înapoi”, care instruiește utilizatorii cum să acționeze în judecată CCR.

UPDATE: „Pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Iași au fost înregistrate, în perioada 1 ianuarie – 25 aprilie 2025, un număr de 15 dosare având ca obiect „anulare act administrativ”, în care figurează ca pârât Curtea Constituțională a României”, a declarat judecător Diana Mihaela Cheptene Micu, președintele Curții de Apel Iași.

În aceeași perioadă, un filmuleț postat pe TikTok de fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte a oferit instrucțiuni pas cu pas despre cum se poate plăti taxa judiciară pentru a depune cererea. De asemenea, pagina site-ului a detaliat întregul proces de formulare a acțiunii, inclusiv datele de contact ale Curților de Apel și documentele necesare, inclusiv dovezile de plată a taxelor judiciare de timbru.

Cereri în număr mare înregistrate la Curțile de Apel din toată țara

Prima cerere înregistrată a fost depusă la Curtea de Apel Timișoara pe 8 aprilie 2025. În două zile, registraturile Curților de Apel din întreaga țară au fost asaltate cu cereri similare. Pe 10 aprilie, au fost înregistrate peste 90 de acțiuni, toate având același tipar și documentele prevăzute pe site-ul indicat.

Printre cererile depuse, s-a constatat că mai multe familii au depus simultan cereri identice la diferite instanțe. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate la Curtea de Apel București, unde au fost depuse 30 de cereri, toate fiind respinse de instanță, care a invocat lipsa de competență a instanțelor pentru a judeca o hotărâre a CCR. Aceste hotărâri au fost deja contestate de petenți.

De asemenea, Curțile de Apel din alte orașe, cum ar fi Iași, Suceava, Cluj, și Ploiești, au înregistrat cereri, unele dintre acestea fiind respinse.

Situația cererilor pe curți de apel se prezintă astfel:

• Curtea de Apel București – 30 de cereri
• Curtea de Apel Iași – 15 cereri
• Curtea de Apel Suceava – 15 cereri
• Curtea de Apel Cluj – 16 cereri
• Curtea de Apel Alba Iulia – 11 cereri
• Curtea de Apel Ploiești – 11 cereri
• Curtea de Apel Bacău – 8 cereri
• Curtea de Apel Târgu Mureș – 7 cereri
• Curtea de Apel Pitești – 7 cereri
• Curtea de Apel Craiova – 7 cereri
• Curtea de Apel Galați – 5 cereri
• Curtea de Apel Constanța – 5 cereri
• Curtea de Apel Timișoara – 4 cereri
• Curtea de Apel Oradea – 2 cereri

Totuși, la Curtea de Apel Ploiești, judecătorul Alexandru Vasile a admis o cerere de suspendare a deciziei CCR și a hotărât anularea acesteia până la soluționarea definitivă a dosarului.

În urma deciziei de la Curtea de Apel Ploiești, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecția Judiciară pentru a verifica posibile abateri disciplinare ale judecătorului Alexandru Vasile. De asemenea, fostul judecător Cristi Dănileț a postat pe rețelele sociale că dosarul a fost „direcționat” către un anumit judecător, susținând că mai multe persoane ar fi introdus aceleași cereri la aceeași instanță, pentru a eluda sistemul de repartizare aleatorie al dosarelor. Dănileț a declarat că astfel dosarele au fost înregistrate într-o manieră care a făcut posibil ca unul dintre ele să ajungă la judecătorul „preferat”.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei de suspendare a efectelor hotărârii CCR. În paralel, activitatea instanțelor continuă, iar persoanele care nu sunt mulțumite de respingerea cererilor pot contesta hotărârile la Înalta Curte de Casație și Justiție.