Veste năprasnică și teribilă la Universitatea „Cuza” din Iași! A murit una dintre cele mai mari personalități ale României – EXCLUSIV, VIDEO INTERVIU, UPDATE

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Astăzi, 18 iunie 2023, este zi de la doliu la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Una dintre cele mai mari personalităţi ale României a murit. Prof. Nicolae Ursulescu a decedat în această dimineaţă, la vârsta de 80 de ani.

„Astăzi dimineața, după o lungă suferință, ne-a părăsit, spre a face arheologie cu îngerii, dl. Profesor Nicolae Ursulescu (2 aprilie 1943 – 18 iunie 2023).
Dumnezeu să-l ierte!”, a transmis conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie, UAIC Iaşi.

UPDATE: Prof. univ. dr. Lucrețiu Ion-Bîrliba, decanul Facultății de Istorie din Iași, a transmis un mesaj de condoleanțe.

„Facultatea de Istorie anunță cu tristețe plecarea dintre noi a profesorului Nicolae Ursulescu, prestigios cercetător al neoliticului și eneoliticului din România, formator de școală și un suflet luminos. Absolvent al Facultății de Istorie din Iași, Domnia Sa și-a început cariera în învățământul universitar la Suceava și a continuat-o cu excelente rezultate la Iași. Autor al unor monografii importante despre culturile Satcevo-Criș și Cucuteni, al unor manuale de înaltă ținută universitară despre preistoria spațiului românesc, colaborator la Tratatul de Istorie a României, Nicolae Ursulescu a format o școală de arheologie preistorică la Iași, continuând tradiția inaugurată de Mircea Petrescu-Dâmbovița. Discipolii săi au ajuns la rândul lor profesori universitari sau cercetători deja consacrați: Vasile Cotiugă, Andrei Asăndulesei, Felix Tencariu, George Bodi, Sorin Ignărescu, Aurel Melniciuc. Domnia Sa a efectuat cu succes săpături la Târgu Frumos, Isaiia-Balta Popii (de unde a publicat, împreună cu Felix Tencariu, faimosul complex de statuete de cult). Profesorul Ursulescu a fost cel care a inițiat parteneriatul la nivel instituțional cu Universitatea din Bari și a fost sufletul acestei colaborări vreme de un deceniu și jumătate. Domniei Sale i se datorează și reluarea legăturilor, la nivelul colaborării pe planul arheologiei pre- şi postistorice cu Universitatea de Stat din Chișinău și cu alte instituții de cercetare și învățământ din Republica Moldova. Nicolae Ursulescu a fost unul dintre cei care au ctitorit Muzeul Universității din Iași. Pe plan internațional, Profesorul Ursulescu a fost membru în comisii profesionale prestigioase (asociația Arheologilor Europeni, Asociația de Științe Pre- şi Protoistorice etc.), participând la numeroase manifestări științifice în Italia, Germania, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Austria, Grecia etc. Calitățile sale pedagogice au fost dublate de un zâmbet cald, de o privire senină, de încurajări permanente adresate învățăceilor, izvorâte din tenacitatea sa greu de egalat.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis prof. univ. dr. Lucrețiu Ion-Bîrliba, decanul Facultății de Istorie din Iași.

Înainte de a se îmbolnăvi, universitarul și istoricul a oferit ultimul amplu interviu pentru BZI LIVE.

Cine a fost marele universitar și istoric prof. Nicolae Ursulescu

Prof. Nicolae Ursulescu a fost unul dintre cei mai cunoscuți profesori ai celei mai vechi instituţii de învăţământ superior moderne din întreaga Românie, Alexandru Ioan Cuza – UAIC din Iaşi şi reputat arheolog pe plan naţional şi internaţional. A fost o figură de marcă a Facultăţii de Istorie din Capitala Moldovei, format şi coordonat de marele Mircea Petrescu – Dâmboviţa acesta a avut în spate o carieră impresionantă şi o activitate ştiinţifică şi de cercetare vastă şi de excepţie, fiind membru a numeroase foruri de specialitate. A fost implicat în studierea marii culturi şi civilizaţii preistorice Cucuteni, a civilizaţiei tracilor, a format generaţii întregi de studenţi şi de viitori istorici, fiind implicat activ şi cu succes în promovarea trecutului şi a valorilor naţionale

Activitatea profesorului şi arheologului Ursulescu începea acum peste 50 de ani. Acesta, încă din timpul studenției a mers pe şantierele arheologice şi a avut responsabilităţi uriaşe. Bineînţeles, totul sub atentă supraveghere a marelui om de ştiinţă şi istoric Mircea Petresccu Dâmboviţa.

„Eu, având-o pe mama profesoară de Istorie, am fost pasionat încă din tinereţe pasionat de acest domeniu. Încă din primii ani de facultate am mers pe şantiere şi am avut responsabilităţi majore. Desigur, domnul profesor Dâmboviţa era cel care ne monitoriza şi verifică. Pe atunci, viaţa de arheolog era foarte grea şi nu erau condiţiile de acum… Mi-au prins bine acei ani, eu mergând pe diverse situri de epoca neolitică, atât Precucuteni dar mai ales a Culturii Cucuteni. E un univers fascinant şi o lume specială şi de-a dreptul spectaculos să poţi reconstitui viaţa unor oameni care au trăit acum mii de ani. Mai mult, să recuperezi un artefact care are şi el viaţa şi moartea lui e, de asemenea, un lucru aparte. Am întâlnit tot felul de vase, obiecte, piese spectaculoase de ceramică. Unele dintre ele foarte fine, cu perete de până la un milimetru grosime. Toate acestea, alături de obiectele de cult din zona spiritualităţii fac ca această cultură Cucuteni să fie unică în toată lumea şi să arate o serie de elemente extrem de valoroase din trecutul acestui areal”, a arătat profesorul Ursulescu la BZI LIVE în urmă cu mai mulți ani.

Cu regret, pasionatul şi valorosul arheolog, chiar dacă a ieşit la pensie de câţiva ani, continua să fie implicat şi dedicat pasiunii sale de-o viaţă. Vizibil mâhnit, acesta arată că e nevoie de o mai mare implicare a autorităţilor pe zona Istoriei şi cercetării arheologice.

„Chiar dacă am ieşit la pensie, am crezut că voi avea mai mult timp liber… Cu toate acestea, având multă pasiune şi la solicitarea colegilor, mă implic mereu pe zona arheologiei, caut să-i pot susţine cu sfaturile şi expertiza mea pe colegii mai tineri. Totuşi, chiar dacă la Universitatea Alexandru Ioan Cuza există o foarte modernă infrastructura anume Platforma ArheoInvest, o resursă umană bine pregătită mai trebuie şi o susţinere financiară. E inadmisibil că, de trei ani, să nu fie alocate fonduri la Facultatea de Istorie sau la Institutul de Arheologie pentru cercetare şi săpături arheologice pe şantiere. În acest domeniu nu se poate face treaba dinm birou sau cu teorie ci e obligatoriu să mergi la faţa locului şi să sapi, să faci măsurători, desene. Pe de altă parte, îţi trebuie multă pasiune şi să-ţi dedici foarte mult timp pentru a face asta! La final, însă, e fascinant să vezi că ai avut o mică contribuţie la reconstituirea trecutului şi a originilor tale”, credea universitarul.

Deceniile dedicate cerectarilor arheologice şi ştiinţifice pe zona Culturii Cucuteni l-au determinat pe arheolog să considere că aceasta ar merita să fie un brand de ţară, anume imaginea României pe plan internaţional.

„Cu siguranţă că ar merita Cultura Cucuteni să fie brandul României în toată lume, şi nu o frunză cum e acum… Personal am fost implicat în promovarea acesteia fie în Elveţia, la Roma în Italia, Belgia sau la Vatican. Toţi străinii sunt impresionaţi de ea şi chiar ne-au spus unde am ascuns această comoară. Numai dacă e să prezentăm Tezaurului din localitatea Isaia şi am aduce dovezi excepţionale ale spiritualtatii şi nivelului cultural la care se aflau cucutenienii. Desigur, e frumos ceea ce a făcut la Muzeul Universităţii Cuza, colegiul profesor Vasile Cotiuga, locul fiind unul de-a dreptul meritoriu din perspectiva modului în care sunt prezentate valoroasele vestigii. Aşadar, cu toate că 50 de ani am fost aruncaţi în mâinile tovarăşului Stalin, chiar de state occidentale care astăzi ne dau lecţii, şi cultură a fost tratată la diverse cred că ar fi timpul să ne revizium atitudinea şi să avem grijă de patrimoniul nostru cultural şi material, el fiind cel care ne individualizează şi ne oferă consistentă ca societate”, a conchis prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, la BZI LIVE, în 2018.