Vești proaste pentru România! Ce se pregătește la Bruxelles și cum ar putea fi afectate investițiile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România ar putea beneficia de mai puțini bani europeni în perioada 2028-2034, în cazul în care va fi adoptată noua variantă de buget propusă la nivelul Uniunii Europene. Avertismentul vine de la europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, care atrage atenția asupra reducerilor propuse și a efectelor pe care acestea le-ar putea avea asupra investițiilor din țara noastră.

Potrivit lui Victor Negrescu, președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a avansat o variantă de buget de 1.622 de miliarde de euro, calculată la prețurile din 2025. Suma este cu 141 de miliarde de euro mai mică decât nivelul avut în vedere inițial de Comisia Europeană, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 8%.

Într-o postare publicată pe Facebook, europarlamentarul a subliniat că negocierile bugetare vor avea consecințe directe asupra finanțării unor domenii esențiale pentru România, de la infrastructură și educație până la sănătate, agricultură și dezvoltare rurală.

„Pentru România, miza este uriașă”, a transmis Victor Negrescu, amintind că șase din zece investiții publice realizate în țară de la aderarea la Uniunea Europeană au fost finanțate din fonduri europene.

Fermierii români, printre cei care ar putea resimți reducerile

Una dintre principalele îngrijorări semnalate de europarlamentar vizează agricultura. În noua propunere, pragul minim al sprijinului mediu pe hectar ar scădea de la 130 la 90 de euro, comparativ cu varianta inițială a Comisiei Europene.

În opinia lui Negrescu, această modificare riscă să adâncească diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre, într-un moment în care agricultorii români concurează pe aceeași piață europeană cu producători din alte țări.

Europarlamentarul susține că România ar trebui să solicite egalizarea completă a subvențiilor agricole și un buget separat, protejat, pentru dezvoltarea rurală, astfel încât finanțarea acestor domenii să nu depindă de prioritățile unui fond comun.

Mai puțini bani pentru educație, sănătate și digitalizare

Reduceri sunt prevăzute și în alte sectoare importante. Potrivit datelor prezentate de Victor Negrescu, programul Erasmus+ ar urma să primească cu 1,66 de miliarde de euro mai puțin decât în propunerea Comisiei Europene și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul solicitat de Parlamentul European.

În domeniul sănătății, europarlamentarul atrage atenția asupra diminuării cu aproape 3 miliarde de euro a finanțării comune pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie. Totodată, varianta prezentată nu ar include o alocare separată și protejată pentru un program dedicat sănătății, similar EU4Health.

Nici digitalizarea și inteligența artificială nu ar fi ocolite de reduceri. Fondurile destinate acestor domenii ar urma să scadă cu peste 7 miliarde de euro, echivalentul unei diminuări de aproximativ 13% față de propunerea inițială a Comisiei Europene.

Negrescu consideră că reducerea investițiilor în noile tehnologii ar putea afecta competitivitatea europeană și ar limita resursele disponibile pentru cercetare, infrastructură digitală și dezvoltarea companiilor inovatoare din România.

Reduceri importante pentru gestionarea dezastrelor

Avertismentul vizează și capacitatea de reacție în situații de urgență. Potrivit europarlamentarului, finanțarea pentru protecția civilă și urgențele sanitare ar urma să fie redusă cu aproximativ 35%, în timp ce fondurile destinate solidarității în cazul dezastrelor ar putea scădea cu circa 55%.

În plus, Negrescu a criticat absența unor alocări dedicate pentru un hub de securitate la Marea Neagră și pentru programe destinate locuințelor accesibile.

De ce ar putea primi România mai puțini bani

Un alt punct sensibil îl reprezintă mecanismul de protecție care ar trebui să limiteze pierderile pentru statele membre. Victor Negrescu susține că garanția de 80% prevăzută în propunere nu asigură păstrarea integrală a alocărilor de care beneficiază în prezent fiecare țară.

În același timp, agricultura, dezvoltarea rurală și politica de coeziune ar urma să fie integrate în planuri comune, legate de îndeplinirea unor cerințe și jaloane, într-un sistem asemănător celui folosit pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Europarlamentarul avertizează că termenele stabilite pentru cheltuirea fondurilor ar putea pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură, care necesită perioade îndelungate de pregătire și implementare.

În ceea ce privește veniturile bugetului european, Negrescu consideră că ar trebui analizate și propunerile Parlamentului European referitoare la taxarea jocurilor de noroc online și a câștigurilor din criptomonede.

Victor Negrescu cere stabilitate politică pentru negocierile europene

Pe lângă aspectele financiare, europarlamentarul a pus accent și pe situația politică internă. În opinia sa, România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de o majoritate parlamentară stabilă pentru a-și apăra eficient interesele în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene.

Acesta a avertizat că instabilitatea politică ar putea slăbi capacitatea țării de a negocia alocări favorabile și de a forma alianțe cu alte state membre.

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget comunitar, Negrescu a declarat că va susține protejarea finanțării pentru agricultură și coeziune, precum și investițiile în educație, sănătate și competitivitate.

Când se decide viitorul buget european

Noua propunere urmează să fie discutată de liderii europeni în cadrul reuniunii Consiliului European programate pentru 15-16 octombrie, la Bruxelles. Obiectivul anunțat este obținerea unui acord politic până la sfârșitul anului.

Până la încheierea negocierilor, forma finală a bugetului pentru perioada 2028-2034 rămâne incertă. Eventualele reduceri și distribuirea fondurilor între statele membre vor depinde de compromisul la care vor ajunge liderii europeni.

Pentru România, miza este importantă: nivelul finanțărilor europene va influența resursele disponibile în următorii ani pentru infrastructură, agricultură, servicii publice și dezvoltare economică.