Vicepremierul Dan Barna, vizat într-un dosar de fraudă de DNA

Dosarul referitor la presupuse fraude cu fonduri europene a fost transmis de către Departamentul de Luptă Anti-Fraudă la DNA pentru “posibila săvârșire a unor fapte de natură penală”. În acest dosar este vizat și vicepremierul României, Dan Barna.

“1. Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a finalizat acțiunile de control privind modul în care au fost implementate proiectele finanțate din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 6 – „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenție 6.1 – „Dezvoltarea economiei sociale”: „Punți comunitare” (POSDRU/168/6.1/S/146256, cod SMIS 56760), „SES-am Deschide-te!” (POSDRU168/6.1/S/144808, cod SMIS 56699), „Incluziune socială și pe piața muncii prin întreprinderi sociale” (POSDRU/84/6.1/S/53560, cod SMIS 21583), beneficiar unitatea administrativ-teritorială Județul Alba, prin Consiliul Județean Alba.

2. În urma verificărilor efectuate în cazul proiectelor „Punți Comunitare” (cod SMIS 56760) și „SES-am deschide-te!” (cod SMIS 56699) au rezultat indicii privind posibila săvârșire a unor fapte de natură penală motiv pentru care, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a procedat, la data de 05.05.2021, la întocmirea actelor de sesizare. Întreaga documentație se află în procedură de transmitere către Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție.

4 persoane vizate, printre care și vicepremierul României, Dan Barna

Constatările vizează 4 persoane care, la data faptei, dețineau calitățile de expert cu atribuții de recrutare respectiv, manageri ai structurilor de economie socială (entități înființate în cadrul proiectelor).

Departamentul pentru lupta antifraudă va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea cercetărilor de către organele judiciare

3. Cu privire la proiectul „Incluziune socială și pe piața muncii prin întreprinderi sociale” (POSDRU/84/6.1/S/53560 – cod SMIS 21583), în urma verificărilor efectuate nu au rezultat indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală.

4. Verificările cu privire la proiectul „Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural” (POSDRU/135/5.2/S/125782 – cod SMIS 51031), având ca beneficiar S.C. Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, sunt în curs.

Conform prevederilor legale, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea investigațiilor.”, arată DLAF.

Florin Cîțu, Dan Barna și Stelian Ion au încălcat independenţa justiţiei

Inspecția Judiciară vine cu un raport devastator. Acesta arată faptul că multe nume publice printre care vicepremierul Dan Barna, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, dar şi premierul României, Florin Vasile Cîțu au încălcat, prin declaraţiile lor, independenţa justiţiei.

Raportul a fost efectuat ca urmare a unei sesizări făcute de un judecător din cadrul Consiliului Superior al Magistraților după ce în spaţiul public au apărut o serie de afirmaţii referitoare la dosarul întocmit ca urmare a evenimentelor de pe data de 10 august 2020 şi de clasarea dosarului.

Potrivit raportului publicat de Inspecţia Judiciară (IJ), declaraţiile ministrului Justiţiei, Stelian Ion se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept.

„Se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale”, consideră Inspecția Judiciară.

De asemenea, opiniile avute de cei prezentaţi mai sus au avut un puternic impact negativ asupra sistemului judiciar, explică Inspecţia Judiciară.

„Opiniile și concluziile emise au avut un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual”, se mai arată în raport.