Viitura de pe Dunăre, care a făcut prăpăd în Budapesta, se apropie de România! Ce măsuri pregătesc autorităţile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Debitul Dunării la intrarea în România, la Baziaș, a atins marți valoarea de 6.400 mc/s și se așteaptă să crească, depășind media multianuală pentru luna septembrie, conform Apele Române. Pe 30 septembrie, debitul va ajunge la 8.000 mc/s. Între 22 septembrie, ora 07:00, și 23 septembrie, ora 07:00, debitul la Baziaș a crescut la 6.200 mc/s, cu mult peste media multianuală de 3.800 mc/s.

În aval de Porțile de Fier, debitele au crescut pe sectoarele Gruia – Calafat și Zimnicea – Tulcea, dar au scăzut între Bechet și Turnu Măgurele.

Prognoza pentru intervalul 23 – 30 septembrie indică o creștere a debitului la Baziaș până la 8.000 mc/s, menținându-se peste media multianuală de 3.800 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele vor continua, în general, să crească.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că debitul așteptat la sfârșitul lunii nu reprezintă o problemă, precizând că situații similare au fost gestionate în decembrie anul trecut și ianuarie anul acesta.

„Știm deja că debitul va fi gestionat fără dificultăți, având experiențe similare în trecut”, a afirmat ministrul la TVR Info.

El a adăugat că ce s-a întâmplat la Budapesta nu se va repeta neapărat și în România și a subliniat că autoritățile de la hidrocentrala Porțile de Fier sunt pregătite să gestioneze situația. Totuși, el a avertizat că, din cauza schimbărilor climatice, nu se poate anticipa când ar putea apărea un „debit istoric” pe Dunăre.

Dunărea a ajuns până la scările Parlamentului din Budapesta

Într-un alt șir de idei, reiterăm cum nivelul Dunării a atins un maxim al ultimilor zece ani în Ungaria, în acest weekend, provocând inundații în Budapesta și în localitățile din jurul capitalei, potrivit AFP și site-ului maghiar Hungary Today. Sâmbătă, 21 septembrie, apele fluviului au urcat până la treptele Parlamentului maghiar din Budapesta, înainte de a începe să scadă. Acest fenomen a survenit la o săptămână după ce furtuna Boris a provocat inundații devastatoare în Europa Centrală și de Est, soldate cu numeroase victime.

Autoritățile maghiare, sprijinite de voluntari, au construit diguri de protecție în capitală și în alte zone expuse, pentru a limita pagubele provocate de apele crescute ale fluviului.

Premierul Viktor Orban a declarat luni, 23 septembrie, că Ungaria conduce „1-0” în lupta cu Dunărea, dar a avertizat că situația este departe de a fi încheiată. El a subliniat că cetățenii vor avea parte de zile dificile și și-a exprimat speranța că digurile vor rezista presiunii apelor.

Luni, 23 septembrie, Gabriella Siklós, purtătoarea de cuvânt a Direcției Generale de Gospodărire a Apelor, a declarat că nivelul maxim al inundațiilor a fost cu 50 de centimetri mai mic decât cel din 2013, însă întreaga secțiune a Dunării din Ungaria este monitorizată constant.

Ea a menționat că retragerea apelor este foarte lentă. De obicei, o viitură de nivel mediu părăsește teritoriul Ungariei în 8-9 zile, dar în acest caz, viitura era deja în a unsprezecea zi, a adăugat aceasta.

„Ultima dată când apa a fost atât de mare, aveam doar 10 sau 11 ani”, a spus pentru AFP Beata Hargitai, o studentă de 22 de ani din Budapesta, aflată în apropierea zonelor afectate de inundații.