Viktor Orban ia o decizie-șoc: se alătură ”inițiativei cetățenești” pentru recunoașterea Ținutului Secuiesc în cadrul UE

Viktor Orban și Guvernul de la Budapesta au decis să intervină în sprijinul Consiliului Național Secuiesc (CNS) în litigiul deschis împotriva Comisiei Europene, dosar ce vizează inițiativa cetățenească privind sprijinirea așa-numitelor „regiuni naționale”. Decizia a fost salutată public de CNS la data de 12 februarie 2026, la o zi înainte de publicarea informației în presa din România.

Prin acest pas, executivul ungar își aliniază oficial poziția cu demersurile CNS, care contestă modul în care Bruxelles-ul a respins inițiativa. Intervenția are loc într-un moment în care discuțiile despre statutul și dezvoltarea Ținutului Secuiesc revin în prim‑planul agendei publice din regiune.

Demersul Budapestei în sprijinul unei inițiative cetățenești UE
În noiembrie 2025, CNS a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene solicitând anularea deciziei Comisiei din septembrie 2025, prin care a fost refuzată înregistrarea sau sprijinirea cadrului legislativ propus pentru „regiunile naționale”. Argumentul principal al CNS: instituția europeană nu ar fi motivat suficient refuzul, încălcând obligațiile prevăzute de dreptul UE.

Inițiativa cetățenească europeană este un instrument prin care cetățenii pot invita Comisia să propună acte legislative. În centrul acestei inițiative se află solicitarea de a dezvolta politici care să faciliteze păstrarea identității culturale și dezvoltarea economică a unor regiuni cu trăsături istorice distincte. În retorica promotorilor, accentul cade pe asigurarea unor mecanisme de sprijin pentru comunități care se consideră insuficient reprezentate la nivel național.

Contextul geografic invocat în spațiul public este Ținutul Secuiesc (magh. Székelyföld) — un areal din estul Transilvaniei ce include județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș, locuit majoritar de secui, grup etnic maghiar. Menționarea lui în cadrul inițiativei alimentează dezbateri despre identitate, autonomie culturală și priorități de dezvoltare regională, toate sub umbrela regulilor și competențelor europene.

„Intervenția guvernului ungar, încurajatoare pentru comunitatea maghiară din Transilvania”
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”

Declarația îi aparține lui Balázs Izsák, președintele CNS, care a subliniat că susținerea explicită din partea Budapestei conferă greutate demersului juridic inițiat la Luxemburg. În plan practic, intervenția în cauză semnalează că guvernul ungar dorește să prezinte puncte de vedere și argumente proprii în sprijinul cauzei deschise de organizația civică.

Pe fond, CNS insistă că tema „regiunilor naționale” ține de cadrul general european privind minoritățile și coeziunea teritorială, nu de redesenarea granițelor interne ale statelor membre. În contrapondere, criticii susțin că astfel de inițiative pot genera tensiuni politice în plan intern. Disputa ajunge, astfel, să se joace între interpretări juridice ale competențelor UE și sensibilități istorice locale.

Indiferent de cursul procesual, cazul readuce în discuție modul în care instituțiile europene gestionează inițiativele civice ce ating teme identitare. În același timp, pentru comunitatea din Ținutul Secuiesc, miza anunțată rămâne una de ordin cultural și socioeconomic, cu accent pe proiecte de dezvoltare, educație și protejarea patrimoniului lingvistic.