Viorel Pașca, patronul azilelor care funcționau fără autorizație în județul Bihor, recunoaște că a făcut greșeli, dar respinge acuzația că și-ar fi însușit banii cuveniți bolnavilor.
Ca răspuns la întrebările jurnaliștilor, Pașca a negat acuzațiile care i se aduc, spunând doar că a făcut „și greșeli neintenționate”, informează Știri pe surse la data de 2 iulie 2026.
Pașca a respins acuzația că ar fi falsificat documente și a susținut că nu știe că s-ar fi produs abuzuri sexuale între bolnavii din azil.
Cu privire la banii pe care i-au găsit anchetatorii și la acuzația că și-ar fi însușit banii bolnavilor, Pașca a precizat că, dintre cele peste 400 de persoane găsite în azil, doar 100 aveau venituri, iar aceste venituri erau insuficiente pentru a acoperi cheltuielile, care erau estimate la circa 2.000 de lei pe lună pentru un pacient.
„Deci 2.000 de lei pe lună pentru un bolnav, atât se spune că ar fi fost necesar. Socotiți ori 400 de bolnavi și faceți niște calcule. Deci bolnavii care au avut puținul acela nu acopereau nici pe departe cheltuielile. Eu n-am avut banii de la bolnavi, domnilor. Eu am avut banii din donații de la oameni simpli. Și vă dau un singur exemplu. Tata, de când am început, de 20 de ani, a dat în fiecare lună 10% din pensia lui. De 20 de ani, lunar. Ca tata, mai sunt mulți care au ajutat. Tata a avut pensia minimă”, a susținut Viorel Pașca.
Pașca neagă orice legătură cu Ilie Bolojan
Pe de altă parte, Pașca a spus că n-a avut nicio legătură cu Ilie Bolojan, nici chiar în timpul în care Bolojan a fost primar la Oradea, apoi președinte al Consiliului Județean Bihor.
„Nu am vorbit în viața mea, nu l-am văzut în față”, a spus Pașca.
Viorel Pașca și câțiva colaboratori ai lui sunt vizați de o anchetă a DIICOT, sub suspiciunea de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Pașca și ceilalți membri ai grupului au fost aduși la București pentru audieri, după perchezițiile desfășurate în mai multe locuri din județul Bihor.
Ancheta urmărește activitatea unor centre în care erau găzduite sute de persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Potrivit procurorilor, gruparea ar fi funcționat începând din anul 2020 și ar fi obținut beneficii financiare din donații și sponsorizări, precum și din veniturile persoanelor internate în azile.