Înșelăciunile telefonice au devenit în România una dintre cele mai frecvente forme de criminalitate informatică și financiară. Mii de români cad victime în fiecare lună unor escrocherii sofisticate, pierzând sume importante de bani. Iată care sunt cele mai răspândite metode folosite de infractori și cum te poți proteja.
Metoda „Accidentul”
Cea mai răspândită înșelătorie telefonică este cunoscută sub numele de „metoda accidentul”. Escrocii sună victimele pretinzând că sunt rude apropiate care au fost implicate într-un accident grav și au nevoie urgentă de bani pentru a plăti despăgubiri sau pentru a evita arestarea.
Apelantul, care pretinde că este de obicei fiul sau fiica victimei, spune că a lovit un copil sau o persoană și că are nevoie imediat de sume mari de bani pentru a încheia afacerea pe cale amiabilă. Vârstnicii sunt ținta preferată, fiind mai ușor de emoționat și de manipulat.
Potrivit datelor poliției, pensionarii reprezintă peste 70% din victimele acestei metode. Infractorii își aleg țintele după vârstă, sunând persoane peste 60 de ani și jucându-se pe seama instinctului părintesc de a-i proteja pe copii.
Clonarea numerelor de serviciu
O altă metodă periculoasă este clonarea numerelor de serviciu. Escrocii reușesc să afișeze pe ecranul telefonului al victimei numere care aparțin unor instituții oficiale: Poliție, Parchet, bănci sau chiar instituții europene.
Victima primește un apel de la ceea ce pare a fi Poliția Română, de exemplu, și i se comunică că este vizată într-o anchetă de fraudă sau că conturile sale bancare sunt compromise. Pentru a „proteja banii”, victima este îndemnată să transfere fondurile într-un „cont sigur”, care de fapt aparține infractorilor.
Ministerul Afacerilor Interne a avertizat că această metodă a devenit tot mai frecventă în România. Tehnologia permite infractorilor să își asume identități false cu ușurință, iar victimele, văzând numere oficiale pe ecran, cad în capcană.
Frauda „Oferta specială”
O altă formă comună de înșelăciune este cea prin care victimele sunt informate că au câștigat un premiu sau că beneficiază de o ofertă specială. Apelantul pretinde că reprezintă o companie de telefonie, o bancă sau o firmă cunoscută și că victima trebuie să plătească o taxă de procesare pentru a-și primi premiul.