Moscova încearcă să obțină, în cadrul negocierilor de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, o reconfigurare majoră a arhitecturii de securitate europene, prin retragerea forțelor NATO la pozițiile deținute în anul 1997. Această solicitare afectează în mod direct România, stat care a aderat la Alianța Nord-Atlantică în 2004, alături de alte 15 țări membre. În schimbul acestei concesii strategice, președintele rus Vladimir Putin s-ar arăta dispus să retragă militarii ruși staționați în enclava Kaliningrad, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg din surse apropiate discuțiilor ruso-americane.
Propunerea Kremlinului a fost deja prezentată partenerilor europeni de către emisarii președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner, care au insistat ca varianta să fie analizată în contextul eforturilor diplomatice de oprire a conflictului.
Impactul asupra flancului estic și retragerea forțelor NATO din România
Revenirea Alianței la configurația militară anterioară valurilor de extindere de după 1997 ar presupune dezarmarea sau retragerea trupelor și a echipamentelor militare aliate din cel puțin 16 dintre cele 32 de state membre actuale. Pe lista țărilor vizate de pretențiile Moscovei se regăsesc România, statele baltice, fostele membre ale Tratatului de la Varșovia, patru dintre cele șase foste republici iugoslave, precum și Albania, Finlanda și Suedia.
Pentru a determina Occidentul să accepte o asemenea diminuare a prezenței militare în estul Europei, Kremlinul propune retragerea trupelor rusești din Kaliningrad, regiune situată între Polonia și Lituania. Analiștii militari și politici privesc însă această ofertă cu maxim scepticism, catalogând-o drept o capcană strategică sau un „măr otrăvit”.
Evaluările arată că Moscova nu intenționează să cedeze suveranitatea asupra teritoriului Kaliningrad, aflat sub control rusesc de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, ci doar să își retragă efectivele militare. Mai mult, experții subliniază că, în eventualitatea declanșării unui conflict militar deschis, enclava rusă ar putea fi ocupată de forțele aliate în doar câteva ore, ceea ce face ca oferta Rusiei să fie profund disproporționată față de concesia cerută Alianței.
Negocieri la Berlin și discuții privind statutul Ucrainei
Agenda diplomatică include și alte scenarii sensibile legate de viitorul Ucrainei. Potrivit acelorași surse citate de Bloomberg, negociatorii americani au sondat autoritățile de la Kiev cu privire la posibilitatea de a renunța la regiunea Donbas în schimbul primirii Ucrainei în NATO.
Discuțiile continuă în format extins, emisarii Witkoff și Kushner urmând să se întâlnească joi, 19 noiembrie, la Berlin, cu oficiali ucraineni și europeni, pentru a analiza garanțiile de securitate post-război. Deși liderii Uniunii Europene au respins propunerile avansate de partea americană, unele capitale europene au analizat ipoteza aderării Ucrainei la Alianță cu frontiere modificate, cu condiția ca guvernul de la Kiev să își dea acordul. Ulterior reuniunii de la Berlin, ar putea fi organizată o nouă rundă de tratative între Moscova și Kiev, mediată de Washington.
Solicitările formulate acum de Rusia reiau pretențiile avansate de Kremlin în decembrie 2021, înainte de invadarea pe scară largă a Ucrainei. La acea vreme, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, cerea NATO să își „strângă lucrurile”, acuzând organizația că subminează securitatea Federației Ruse.
Aceleași obiective au fost readuse la masa negocierilor pe 11 noiembrie, la Abu Dhabi, în cadrul discuțiilor dintre reprezentanții Rusiei, Statelor Unite și Ucrainei. Delegația Moscovei, condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinskîi, a solicitat explicit reducerea prezenței militare a Alianței în statele admise după 1997 și blocarea cooperării militare cu Ucraina și alte foste republici sovietice, prezentând aceste cereri drept garanții indispensabile pentru propria securitate.
Potrivit surselor citate de The Telegraph, condițiile Moscovei sunt considerate inacceptabile la nivelul NATO. Din punct de vedere juridic și instituțional, articolul 10 al Tratatului Nord-Atlantic consacră principiul „ușilor deschise”, stipulând că aderarea oricărui nou stat european se decide exclusiv prin acordul unanim al membrilor Alianței, fără drept de veto sau interferență din partea unor state terțe precum Rusia.
LOL