Vladimir Putin face clarificări în privința utilizării armelor nucleare: „Nu am înnebunit. Dacă suntem loviți, lovim ca răspuns”

Utilizarea armelor nucleare, spune preşedintele Vladimir Putin nu este în planurile Rusiei. Liderul rus a recunoscut miercuri, 7 decembrie, că actualul conflict din Ucraina a fost „lung” şi a minimizat riscul amenințărilor nucleare.

„Nu am înnebunit, ştim ce sunt armele nucleare”, a spus Putin, vorbind prin videoconferinţă în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului, o organizaţie pro-Kremlin.

Așadar, după mai multe ameninţări din partea oficialilor ruşi în ultimele luni, Putin a subliniat că aceste arme sunt „un mijloc de apărare”, că sunt destinate unei „lovituri de răzbunare”. Cu alte cuvinte,  șeful statului rus a subliniat că „dacă suntem loviţi, lovim ca răspuns”.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Utilizarea armelor nucleare în războiul din Ucraina

În contextul subiectului legat de utilizarea armelor nucleare în războiul din Ucraina, Vladimir Putin a spus că „ameninţarea unui război nuclear este în creştere”, având în vedere confruntarea ruso-vestică din jurul Ucrainei, dând vina totodată pe americani şi europeni pentru această situaţie.

„Orice discuţie lejeră despre armele nucleare este absolut iresponsabilă”, a comentat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, câteva ore mai târziu.

Însă, pentru cancelarul german Olaf Scholz, comunitatea internaţională a „tras o linie roşie” în Rusia şi a contribuit la reducerea riscului ca Moscova să recurgă la arme nucleare în Ucraina.

„Un lucru s-a schimbat deocamdată: Rusia a încetat să mai ameninţe că va folosi arme nucleare”, a declarat cancelarul într-un interviu acordat grupului de media german Funke şi cotidianului regional francez Ouest-France, care va fi publicat joi.

Președintele rus Putin a justificat cu această ocazie încă o dată ofensiva lansată în urmă cu mai bine de nouă luni, care, „desigur, este un proces lung”, a recunoscut el.

„Operaţiunea militară specială” lansată pe 24 februarie trebuia să aibă ca rezultat o victorie fulgerătoare a Rusiei, dar armata ucraineană a forţat Rusia să renunţe în primăvară la Kiev, apoi în toamnă să se retragă în alte câteva regiuni.

Răspunzând unuia dintre interlocutorii săi miercuri, 7 decembrie, preşedintele rus a considerat totuşi că „apariţia de noi teritorii” a fost un „rezultat semnificativ pentru Rusia”.

„Marea Azov a devenit o mare interioară, este un lucru serios”, a proclamat el, referindu-se la această zonă maritimă care se învecinează cu o parte din sud-vestul Rusiei şi cu sud-estul Ucrainei al cărei întreg litoral este acum controlat. de Moscova.

În plus, Putin a susţinut în septembrie anexarea a patru regiuni ucrainene, deşi controlul rusesc acolo este doar parţial şi luptele sunt zilnice.

Situația de pe frontul războiului din Ucraina

Amintim că luna aceasta, trupele ruse au fost nevoite să se retragă din Herson, capitala regiunii de sud cu acelaşi nume pe care Rusia o consideră a ei. O retragere umilitoare care a urmat celei din septembrie a nord-estului Ucrainei. Kremlinul negase mereu că ofensiva sa împotriva Ucrainei avea drept scop cucerirea de noi teritorii, pretinzând că vrea să apere populaţiile de limbă rusă şi să pună capăt alianţei dintre Kiev şi Occident, considerată ameninţată de Rusia.

Vladimir Putin a revenit şi la mobilizarea a 300.000 de rezervişti, civili, menţionând că doar jumătate dintre aceştia au fost dislocaţi imediat în Ucraina. Anunţul acestei mobilizări provocase un exod al ruşilor peste hotare şi scotea în evidenţă problemele grave ale echipamentului armatei.

Pe front, bombardamentele au continuat miercuri, 7 decembrie, cu şase civili ucişi şi cinci răniţi într-un atac rus asupra oraşului Kurakhové, lângă Doneţk, în est, unde se concentrează în prezent majoritatea luptelor. În această regiune, „este o confruntare foarte dură, fiecare metru contează”, a subliniat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Totodată, miercuri, 7 decembrie, revista americană Time l-a desemnat pe Zelenski „persoana anului 2022”.

„Pentru a dovedi că şi curajul poate fi la fel de contagios ca frica, pentru a inspira oamenii şi naţiunile să se unească în apărarea libertăţii, pentru a reaminti lumii fragilitatea democraţiei – şi a păcii -, Volodimir Zelenski şi Spiritul Ucrainei reprezintă personalitatea anului 2022”, a scris editorul Edward Felsenthal.

Cu toate acestea, utilizarea armelor nucleare în contextului războiului din Ucraina, spune preşedintele Vladimir Putin nu este în planurile Rusiei.