Vor mai fi plătite pensiile și salariile în România? Răspunsul consilierului lui Ilie Bolojan

Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, atrage atenția asupra situației delicate în care se află finanțele publice ale României. Într-o intervenție la Digi24, el a explicat că statul român nu poate ajunge la un nivel sustenabil al deficitului bugetar doar prin creșteri de taxe și impozite. În opinia sa, pentru a diminua presiunea exercitată de datoria publică și de dobânzile foarte ridicate, este esențial ca investițiile să fie prioritizate, iar sistemul de colectare a veniturilor fiscale să fie reformat structural.

Potrivit consilierului, România traversează o perioadă în care costurile de finanțare au atins cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. În acest context, ajustările bugetare nu mai pot fi amânate, iar autoritățile trebuie să combine măsuri de creștere a veniturilor cu acțiuni ferme de reducere a cheltuielilor neesențiale. Dumitru a arătat că simpla majorare a taxelor nu va rezolva problemele profunde din economie, deoarece sistemul fiscal actual nu este suficient de eficient în colectarea banilor datorati statului.

Critica modului de construire a bugetelor recente

Consilierul premierului a analizat modul în care au fost construite bugetele ultimilor ani și a arătat că acestea au pornit de la ipoteze nerealiste. El a dat ca exemplu anul 2024, când ținta oficială de deficit era de 5%, dar la final de an s-a ajuns la peste 9%, aproape dublu. Situația se repetă și în 2025: bugetul a fost proiectat cu un deficit de 7%, însă cheltuielile reale au fost subestimate, iar veniturile supraevaluate.

12:12, 26 Nov 2025

FOTO Cine riscă să piardă pensia de handicap? Situațiile prevăzute de lege și obligațiile fiecărui beneficiar

21:20, 19 Nov 2025

Beneficii noi pentru pensionari: tichetele CFR nefolosite pot fi convertite în bani sau vouchere

Chiar dacă Guvernul a încercat la jumătatea anului să corecteze unele dezechilibre prin rectificare bugetară și prin introducerea unor creșteri de TVA și accize, rezultatele nu sunt cele așteptate. Estimările actuale arată că deficitul ar putea ajunge în jur de 8,4% din PIB, un nivel foarte ridicat comparativ cu standardele europene.

O altă problemă majoră semnalată de Dumitru este lipsa resurselor pentru toate proiectele lansate de autoritățile locale. El a făcut referire la programul „Anghel Saligny”, destinat dezvoltării infrastructurii, explicând că România nu își poate permite finanțarea tuturor inițiativelor simultan. De aceea, consilierul propune o discuție serioasă cu privire la selecția proiectelor care aduc cel mai mare beneficiu comunităților locale.

„Nu putem susține financiar toate planurile administrațiilor locale”, a arătat el, sugerând că investițiile trebuie ierarhizate și etapizate pe mai mulți ani. În opinia sa, esențial este să se stabilească ce proiecte sunt absolut necesare și care pot fi amânate, astfel încât resursele bugetare să fie folosite cât mai eficient.

Ionuț Dumitru consideră că reducerea deficitului bugetar nu poate veni doar din creșterea taxelor, ci și dintr-o revizuire a cheltuielilor publice. România trebuie să își construiască o strategie de investiții pe termen lung și să controleze mult mai strict modul în care sunt alocate fondurile. Numai printr-un efort combinat – creșterea veniturilor fiscale și diminuarea cheltuielilor inutile – se poate ajunge treptat la un nivel de deficit de 3% din PIB, pragul recomandat de regulile europene.

El a mai explicat că Ministerul Finanțelor urmează să primească la rectificarea bugetară aproximativ 18 miliarde de lei, dintre care 12 miliarde doar pentru plata dobânzilor la datoria publică. Această sumă uriașă este rezultatul împrumuturilor făcute de România în ultimii ani, împrumuturi care au dus la cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană. Dumitru a avertizat că nu este sustenabil să începi un an cu un obiectiv de deficit de 5% și să termini cu 9%, diferența fiind considerabilă și greu de acoperit.

Vor mai fi plătite pensiile și salariile în România?

În ceea ce privește pensiile și salariile, consilierul premierului a transmis un mesaj de calmare a populației: aceste cheltuieli obligatorii vor fi acoperite. Totuși, pentru a asigura plata lor fără riscuri suplimentare, ajustările trebuie să fie făcute în zona cheltuielilor discreționare, adică acolo unde statul poate decide ce investiții sau proiecte sunt amânate ori reduse.

În privința investițiilor publice, soluția propusă este etapizarea. Proiectele pot fi împărțite pe mai mulți ani, astfel încât să fie realizate în ordinea importanței lor. Doar așa se poate evita acumularea de datorii suplimentare și se poate asigura un echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung.

Dumitru a subliniat că, raportat la veniturile fiscale scăzute, România are cheltuieli foarte mari. Pentru a putea aloca mai mulți bani domeniilor esențiale, precum educația și sănătatea, este nevoie de o colectare mai bună a taxelor și impozitelor. El a avertizat că, dacă cetățenii nu văd cum sunt utilizați eficient banii publici, va fi dificil să crească gradul de conformare voluntară la plata impozitelor.