Zi cu miză uriașă la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă procesul dintre Guvern și chiar instanța supremă. În joc sunt aproximativ două miliarde de euro reprezentând drepturi salariale restante pentru magistrați și personalul auxiliar din justiție, precum și penalități care ar putea ajunge la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
Ședința de judecată a început în această dimineață, 9 iulie, însă a fost suspendată până la ora 12. Executivul a invocat o excepție de neconstituționalitate privind mai multe articole din Legea contenciosului administrativ și a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Judecătorii urmează să decidă dacă mențin hotărârea Curții de Apel București sau admit recursul formulat de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Dacă decizia primei instanțe va rămâne definitivă, Executivul va avea la dispoziție doar zece zile pentru a pune la dispoziția ÎCCJ fondurile necesare achitării restanțelor salariale.
În cazul în care termenul nu este respectat, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă sancțiuni financiare consistente: o amendă calculată zilnic și penalități de 1% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere. Premierul Ilie Bolojan a estimat că aceste penalități s-ar ridica la aproximativ 9 milioane de euro pe zi.
Decizia de astăzi poate costa statul încă 9 milioane de euro pe zi
Litigiul își are originea în acțiunea deschisă de Înalta Curte la sfârșitul lunii martie, când instanța supremă a acuzat Guvernul și Ministerul Finanțelor că au refuzat să asigure fondurile necesare pentru plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Conflictul a apărut după ce Executivul a decis să amâne plata acestor sume, invocând constrângerile bugetare și direcționarea resurselor către măsuri sociale. Potrivit hotărârii Curții de Apel București, valoarea totală a restanțelor este estimată la aproximativ două miliarde de euro.
Guvernul susține că instanța și-a depășit atribuțiile prin obligarea Executivului să aloce fonduri din bugetul de stat, argumentând că gestionarea finanțelor publice este responsabilitatea exclusivă a puterii executive și legislative. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că o asemenea decizie ar afecta grav echilibrul bugetar și ar reprezenta o ingerință în atribuțiile Guvernului.
De cealaltă parte, Înalta Curte a acuzat Executivul că exercită presiuni asupra justiției prin criticile publice formulate înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive, susținând că astfel sunt afectate independența sistemului judiciar și încrederea publicului în actul de justiție.
Decizia pe care o va lua astăzi instanța supremă este așteptată cu interes, având implicații importante atât pentru bugetul statului, cât și pentru relația dintre puterea executivă și cea judecătorească.
Si banii de unde se iau,din salariile si pensiile care au contributivitate?Unii vor huzuri,care au facut si greve nelegale,iar unii pensionari stau cu pensiile neindexate de ani de zile.Bravo!