Zilele libere, în pericol! Decizia care i-a scos pe francezi din minți

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Premierul francez François Bayrou a stârnit un val de reacții aprinse după ce a propus eliminarea a două dintre cele mai iubite zile libere din calendarul francez: a doua zi de Paște și 8 mai, Ziua Victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Totul, spune el, pentru a ajuta la reducerea deficitului uriaș care apasă asupra economiei franceze.

Proteste după decizia controversată a premierului

Anunțul a fost făcut marți, 15 iulie, și a inflamat imediat scena politică. Propunerea a fost criticată vehement atât de stânga, cât și de dreapta populistă, iar nici propriul său partid centrist nu a oferit un sprijin real. Într-o țară în care protestele muncitorești sunt aproape o tradiție națională, atingerea zilelor libere este văzută ca o linie roșie.

Francezii sunt recunoscuți pentru atașamentul față de jours fériés, sărbătorile legale care, mai ales în lunile de primăvară și toamnă, se transformă în adevărate mini-vacanțe. O sărbătoare care cade într-o zi de marți sau joi se traduce adesea printr-un „pod”, o zi liberă suplimentară luată de angajați pentru a crea un weekend prelungit. Astfel, în unele cazuri, se pot crea pauze de 5 sau chiar 6 zile.

În realitate, însă, Franța nu este nici pe departe campioana zilelor libere. Cu 11 sărbători legale, se află la același nivel cu Germania și SUA, și sub România, care a ajuns la 17 zile libere în 2025. Ba mai mult, productivitatea muncii în Franța este cu 18% mai mare decât în Marea Britanie, potrivit datelor oficiale.

Propunerea nu e nouă. Dar nici ușor de aplicat

Bayrou nu este primul politician care încearcă să taie din zilele libere. În 2003, după o vară caniculară care a ucis 15.000 de oameni, premierul Jean-Pierre Raffarin a decis ca a doua zi de Rusalii să fie transformată în „Ziua Solidarității”. Oamenii au mers la muncă, iar angajatorii au virat contravaloarea zilei lucrate către stat pentru a susține persoanele vârstnice și cu dizabilități.

Măsura a fost întâmpinată cu proteste și confuzie, dar a devenit voluntară și continuă să genereze anual circa 3 miliarde de euro.

Chiar și Charles de Gaulle, simbolul luptei împotriva nazismului, a tăiat ziua de 8 mai în 1959, pe motiv că statul nu își permite o astfel de cheltuială. Sărbătoarea a fost reintrodusă abia în 1981 de președintele socialist François Mitterrand.

Datoria crește cu 5.000 de euro pe secundă

Bayrou susține că situația actuală nu mai poate continua. Cu o datorie publică de 3,3 trilioane de euro și un ritm de îndatorare de 5.000 de euro pe secundă, Franța ar trebui să reconsidere modul în care își administrează resursele și prioritățile. Iar zilele libere, oricât de populare ar fi, nu mai pot fi tabu.

Cu toate acestea, propunerea pare sortită eșecului. Bayrou conduce un guvern minoritar, fără susținere solidă în Parlament, ceea ce face extrem de improbabilă adoptarea unui astfel de proiect. Totuși, faptul că aduce această idee în spațiul public arată gravitatea momentului: Franța se confruntă cu una dintre cele mai mari crize bugetare din istoria recentă.

Rămâne de văzut dacă apelul premierului va duce la un dialog real sau doar va adăuga încă o scânteie într-o societate deja tensionată. Un lucru e sigur: francezii nu vor renunța ușor la joie de vivre și la sacrele lor weekenduri prelungite.