News Flash:

Traditii de Anul Nou

24 Decembrie 2008
3637 Vizualizari | 0 Comentarii
Sf Stefan
• Sarbatoarea Anului Nou a devenit recunoscuta de Biserica in anul 487, cand se celebra Circumcizia pruncului Iisus, devenind general recunoscuta in 1500, la introducerea calendarului gregorian • La acea vreme, calendarul iulian era din nou desincronizat, plasand ziua de 1 ianuarie cu 13 zile mai tarziu • In noaptea Anului Nou, romanii aveau obiceiul de a-si darui unii altora crengute de laur, nuci aurite ori monede imprimate cu chipul zeului Ianus, cel cu doua fete, patronul lunii ianuarie


Alaturi de sarbatorirea Sf. Vasile cel Mare, prima zi a anului este cunoscuta si ca sarbatoarea Anului Nou. Aceasta sarbatoare a devenit recunoscuta de Biserica in anul 487, cand se celebra Circumcizia pruncului Iisus, devenind general recunoscuta in 1500, la introducerea calendarului gregorian. La acea vreme, calendarul iulian era din nou desincronizat, plasand ziua de 1 ianuarie cu 13 zile mai tarziu.

In noaptea Anului Nou, romanii aveau obiceiul de a-si darui unii altora crengute de laur, nuci aurite ori monede imprimate cu chipul zeului Ianus, cel cu doua fete, patronul lunii ianuarie. Zeu al portilor si usilor, Ianus Bifrons era cat se poate de potrivit pentru aceasta ocazie, una dintre fete privind spre viitor, Anul Nou, iar cealalta spre trecut. Ianus, unul dintre cei mai respectati zei ai panteonului roman, fara corespondent in mitologia greaca, era invocat la inceputul fiecarei zile, fiind numit uneori si Portarul Cerului, iar efigia sa dubla era uneori folosita ca reprezentare a tranzitiei de la primitivism la civilizatie. Dar Anul Nou mai are si alte semnificatii in traditia romaneasca. Transmise pe cale orala din generatie in generatie, intr-o permanenta schimbare si innoire, atat ca functie, cat si ca mod de realizare artistica, obiceiurile traditionale legate de Anul Nou au ajuns pana in zilele noastre ca niste spectacole grandioase care concentreaza, ca si in trecut, atentia intregii colectivitati. La cumpana dintre ani, in satele Moldovei te intampina o atmosfera unica, de intensa traire emotionala care, de cele mai multe ori, reflecta o realitate cotidiana, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om si mediul inconjurator, intre om si semenii sai. O alta categorie prezenta in obiceiurile de Anul Nou sunt cele ale jocurilor si mastilor. Practic, aceasta categorie a uratilor antropomorfizati, masti ce scot in evidenta ceea ce este mai neplacut si mai dizgratios in firea umana, face cea mai frumoasa traditie. Sub jocul acestor masti se poate exprima liber si in mod lesnicios tot ceea ce nu se poate face in cotidian. Din aceste categorii de masti fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al mosilor si stramosilor, masti de babe si mosnegi, dar si masti sociale, masti cu caracter etnic, masti cu caracter profesional. Sub raport plastic, mastile antropomorfe ale uratilor si-au pastrat continutul ideatic nealterat fie in jocul personajelor zoomorfizate, fie in jocul mosilor si al babelor, fie in simple alaiuri neorganizate de mascati. Prin intermediul mastii de cap si al costumatiei sunt evidentiate, intr-o maniera specifica, originala si expresiv-caricaturala, cele mai urate si mai respingatoare emotii ale caracterului uman. Elementele definitorii ale fizionomiei - ochii, nasul, gura, urechile si parul - sunt ingenios metamorfozate pentru a intruchipa batranetea, identitatea etnica, specificul profesiunii si, nu in ultimul rand, moartea si dracii.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2326 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018308 (s)

loading...