Astăzi, creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului. Ce tradiții și obiceiuri de Crăciun se mai păstrează și în zilele noastre

În fiecare an, pe 25 decembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea lui Hristos, sărbătoare cunoscută în popor sub numele de Crăciun. De-a lungul anilor, multe dintre tradițiile de Crăciun s-au pierdut, însă există anumite obiceiuri care au rămas și în zilele noastre

Românii au păstrat, de-a lungul anilor, mai multe tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului. În funcție de zonă, copiii sau adulții merg cu colinda, iar gospodinele pregătesc cele mai iubite mâncăruri pentru familie.

Ce semnifică sărbătoarea Crăciunului

Creștinii din întreaga țară sărbătoresc astăzi Nașterea Domnului, una dintre cele mai mari și mai importante sărbători ale creștinătății, cunoscută în tradiția populară sub numele de Crăciun. Ziua este marcată de participarea credincioșilor la Sfânta Liturghie, oficiată în biserici încă din primele ore ale dimineții, dar și prin obiceiuri specifice, precum colindatul și umblatul cu Steaua, practicat mai ales de copii, care vestesc Nașterea lui Iisus Hristos.

12:48, 16 Feb 2026

FOTO Ce semnificații are data de 24 februarie? Iată cum este sărbătorit Dragobetele de români!

Pe lângă dimensiunea religioasă, Crăciunul este și un prilej de reuniune a familiei. În casele oamenilor, bradul împodobit ocupă un loc central, iar sub acesta copiii, dar și adulții, descoperă darurile aduse de Moș Crăciun, într-o atmosferă de bucurie.

Sărbătoarea Nașterii Domnului se întemeiază pe relatarea biblică a evangheliștilor Matei și Luca. Potrivit Scripturii, în urmă cu peste 2.000 de ani, Fecioara Maria și logodnicul său, Iosif, au plecat din Nazaret către Betleem pentru a se înscrie la recensământul ordonat de împăratul roman August. Maria era însărcinată în urma vestirii îngerului Gavriil, care i-a anunțat că îl va naște pe Mesia.

Ajunși la Betleem, cei doi au găsit adăpost într-o grotă folosită drept staul pentru animale. Acolo s-a născut Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Nașterea Sa a fost vestită și de steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi veniți din Orient, aceștia aducând pruncului daruri și recunoscându-l drept Împărat.

Această istorie evanghelică este rememorată astăzi în biserici, în cadrul Sfintei Liturghii, alături de colindele tradiționale care vestesc Nașterea Domnului.

Ce tradiții și obiceiuri de Crăciun s-au păstrat în funcție de zonă

Colindatul rămâne una dintre cele mai îndrăgite și mai răspândite tradiții ale Crăciunului, păstrată cu sfințenie în satele și orașele din România. Copiii, tinerii și adulții se organizează în cete de colindători și pornesc din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului prin cântece pline de lumină și speranță.

Gazdele îi întâmpină cu ospitalitate, oferindu-le nuci, mere, prăjituri, colaci sau bani, ca răsplată pentru urările de sănătate și belșug. Printre cele mai cunoscute colinde se numără „O, ce veste minunată” și „Steaua sus răsare”, cântate în numeroase variante locale, care reflectă specificul fiecărei regiuni.

În Moldova, Crăciunul este strâns legat și de masa festivă, pregătită cu grijă de gospodine. Pe mesele de sărbătoare se regăsesc preparate tradiționale precum sarmalele, răciturile, pârjoalele, toba, alături de deserturi nelipsite, cum este cozonacul. Aceste bucate nu sunt doar expresia abundenței, ci și un simbol al reunirii familiei.
Un alt element central al sărbătorii este bradul de Crăciun, împodobit cu globuri, luminițe și dulciuri, care aduce bucurie mai ales celor mici și creează o atmosferă caldă în fiecare gospodărie. Totodată, tradiția mersului cu Steaua ocupă un loc important în viața comunităților. Grupuri de copii poartă o stea frumos decorată și cântă colinde speciale, amintind de steaua care i-a călăuzit pe magi către Betleem.

Prin colinde, obiceiuri și ritualuri, Crăciunul își păstrează semnificația profund religioasă și culturală, rămânând o sărbătoare a credinței, a familiei și a bucuriei împărtășite.