130 de ani de la nașterea lui Ury Benador, un nume de neuitat în literatura română

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Pe 1 mai 2025 se împlinesc 130 de ani de la nașterea prozatorului și dramaturgului Ury Benador, nume literar al lui Simon Schmidt, o personalitate deosebită a literaturii române din perioada interbelică și postbelică. Născut în comuna Milișăuți, județul Suceava, Ury Benador a lăsat o moștenire literară semnificativă și a jucat un rol important în viața culturală a României.

130 de ani de la nașterea lui Ury Benador

Un autodidact pasionat, Benador a învățat singur mai multe limbi, printre care ebraica, germana și franceza, pe lângă idiș și română. Aceste cunoștințe l-au ajutat să acceseze o vastă cultură europeană și să devină o voce importantă în literatura română. În perioada sa de formare, a fost activ în cercuri literare și a editat mai multe publicații, contribuind semnificativ la dezvoltarea unui climat cultural vibrant. Printre revistele și publicațiile la care a colaborat se numără „Der Hamer” (1916), „Inzl” (1935) și „Șoibn” (1936), în calitate de editor și responsabil de publicare.

Începând cu 1944, Benador s-a dedicat activității în comunitatea evreiască din România, ocupând funcții importante, cum ar fi secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din București, între 1947 și 1954. Această perioadă a fost marcată de implicarea sa activă în susținerea culturii și educației în rândul comunității evreiești.

Cariera literară a lui Ury Benador a început cu debutul său ca dramaturg în 1927, în cadrul cenaclului „Sburătorul”. În calitate de publicist și scriitor de limbă română, și-a făcut debutul în revista „Scena” în 1918, pentru ca mai târziu să colaboreze cu numeroase publicații importante ale vremii, precum „Adam”, „Hasmonaea”, „Rampa” și „Revista Fundațiilor Regale”. De-a lungul carierei, a publicat sub diverse pseudonime, printre care Adam, Ben-Hador, S. Benador, S. Schmidt și Zanol Balon.

Figură proeminentă în avangarda teatrului românesc

Una dintre cele mai importante lucrări ale sale, volumul de piese „5 acte” (1925), l-a impus ca o figură proeminentă în avangarda teatrului românesc, aliniindu-se curentului expresionist european. Piesele sale au fost influențate de autori europeni precum Georg Kaiser și Fritz von Unruh și reflectau un profund angajament ideatic și artistic, similar cu cel al altor mari scriitori români ai vremii, precum F. Aderca și Ion Sân-Giorgiu.

În domeniul literar, Ury Benador a lăsat în urmă o serie de lucrări semnificative, printre care „Ghetto veac XX” (1934), „Subiect banal” (1935), „Hilda” (1936), „Preludiu la Beethoven. Final. Final grotesc” (1940), „Appassionata. Preludiu la Beethoven. Final” (1948), „Gablonz’ Magazin universal” (1961) și „Beethoven-omul” (1964). În 1998, nuvela „Subiect banal” a fost republicată cu o prefață semnată de criticul literar Gabriel Dimisianu, consolidând astfel valoarea operei sale.

De asemenea, Benador a fost și traducător, lucrând împreună cu Sofia Marian la traducerea romanului „Scorpionul” de Hans Scherfig, publicat în 1956. Contribuțiile sale în domeniul traducerilor au adus literaturii române lucrări valoroase din diverse culturi europene.

Vă aducem aminte că Ury Benador a murit pe 23 noiembrie 1971, la București, dar a lăsat în urmă o operă literară deosebită, care continuă să fie un punct de referință în literatura română. La 130 de ani de la nașterea sa, moștenirea sa rămâne un testament al angajamentului său cultural și umanist, iar numele său nu poate fi uitat.