28 octombrie, sărbătoare în calendarul ortodox. Sfinții pomeniți astăzi și povestea Sfântului Iachint de Vicina

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Pe 28 octombrie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfântul Iachint de Vicina, primul mitropolit al Țării Românești, pe Sfinții Mucenici Terentie, Neonilla și fiii lor, dar și pe alți sfinți care au rămas în tradiția creștină prin credința și sacrificiul lor.

Sfântul Iachint de Vicina, primul mitropolit al Țării Românești

Sfântul Ierarh Iachint de Vicina este pomenit în fiecare an pe 28 octombrie. Acesta a fost ultimul mitropolit al Vicinei și primul mitropolit al Țării Românești, având un rol important în organizarea vieții bisericești de la sud de Carpați.

Potrivit informațiilor istorice, vechea cetate a Vicinei este identificată de unii cercetători cu actuala localitate Isaccea, din județul Tulcea. Așezarea mitropolitană exista înainte de secolul al XIII-lea, într-un teritoriu aflat sub influență bizantină. Înaintea lui Iachint, scaunul de la Vicina fusese ocupat de mai mulți ierarhi, printre care Teodor, menționat în 1285, Luca, în 1303, Macarie, între 1340 și 1343, și Kiril, amintit în anii 1347-1348.

13:46, 27 Oct 2026

Creștinii ortodocși de stil vechi o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Tradiții și obiceiuri respectate pe 27 octombrie

08:28, 27 Oct 2026

27 octombrie, sărbătoare importantă în calendarul ortodox. Povestea Sfântului Dimitrie cel Nou și a tânărului Nestor

Momentul decisiv pentru activitatea sa în Țara Românească a venit în mai 1359. După demersurile domnitorului Nicolae Alexandru Basarab pe lângă Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, Iachint al Vicinei a fost recunoscut oficial drept mitropolit al Țării Românești.

În această calitate, el s-a ocupat de organizarea Bisericii, a contribuit la ridicarea de biserici și a hirotonit preoți pentru comunitățile aflate în formare. Totodată, l-a adus pe Sfântul Nicodim de la Tismana pentru a organiza viața monahală după modelul din Muntele Athos. Grija sa s-a îndreptat și către românii din Transilvania, cărora le-a trimis misionari și clerici hirotoniți.

Sfinții Mucenici Terentie, Neonilla și cei șapte fii ai lor

Calendarul ortodox îi pomenește la aceeași dată pe Sfinții Mucenici Terentie și Neonilla și pe fiii lor: Nita, Sarvil, Ierax, Teodul, Fota, Vil și Evnichi.

Potrivit tradiției bisericești, familia se ruga și Îl slujea pe Dumnezeu, până când membrii săi au fost denunțați și aduși în fața judecătorilor. Aceștia și-au mărturisit credința în Hristos și au refuzat să se închine idolilor.

Pentru că nu au renunțat la convingerile lor, au fost supuși unor chinuri cumplite. Au fost răniți, biciuiți și arși, iar peste răni li s-au turnat oțet și sare. Tradiția spune că s-au încurajat reciproc și s-au rugat în timpul suferințelor. În relatarea martiriului, îngeri nevăzuți i-ar fi eliberat din legături și le-ar fi vindecat rănile.

Persecutorii au continuat să-i supună la torturi, legându-i de o roată, aruncându-i în fața fiarelor și punându-i în vase cu smoală clocotită. Pentru că nu au renunțat la credință, au fost în cele din urmă decapitați.

Alți sfinți pomeniți pe 28 octombrie

Tot la această dată este pomenit Preacuviosul Ștefan Savaitul, care a ales viața monahală încă din tinerețe. A trăit în Lavra Sfântului Sava, unde s-a format în ascultare, rugăciune și înfrânare. Potrivit tradiției, a primit darul facerii de minuni, vindecând o tânără despre care se spunea că era chinuită de un duh necurat și îmblânzind animalele sălbatice.

În calendar figurează și Sfinții Mucenici African, Terentie, Maxim, Pompie și alți 36 de creștini, persecutați în timpul împăratului Deciu și al guvernatorului Fortunat. După ce au îndurat bătăi, arsuri și alte torturi, aceștia au refuzat să se lepede de Hristos. Tradiția spune că au fost aruncați într-o groapă cu șerpi și scorpioni, iar ulterior li s-au tăiat capetele.

Biserica îi pomenește, de asemenea, pe Sfântul Firmilian, episcopul Cezareei Capadociei, pe Melhion, dascăl și preot al Antiohiei, și pe Sfântul Chiriac, asociat cu descoperirea Sfintei Cruci, în vremea împăratului Constantin cel Mare și a mamei sale, Elena.

Potrivit relatării bisericești, Sfântul Chiriac a ajuns episcop al Ierusalimului, dar a fost persecutat în timpul împăratului Iulian. A refuzat să aducă jertfe zeilor păgâni și a fost supus unor chinuri care i-au provocat moartea. Mama sa, Ana, a fost și ea torturată și a murit pentru credința sa. În aceeași zi este pomenită și Sfânta Fevronia, fiica împăratului Iraclie.

Sfântul Atanasie, patriarhul Constantinopolului

Un alt sfânt pomenit pe 28 octombrie este Atanasie I, patriarhul Constantinopolului, care a trăit între secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Născut cu numele Alexie, în Adrianopol, acesta a ales de tânăr viața monahală și a trăit în mai multe mănăstiri, inclusiv în Muntele Athos.

După ani de rugăciune și nevoință, a fost ales patriarh al Constantinopolului în 1289. A slujit până în 1293, când s-a retras în urma neînțelegerilor din Biserică. A revenit în funcție în 1303, însă în 1311 a renunțat din nou la scaunul patriarhal și s-a întors la viața monahală.

Tradiția îl descrie drept un om dedicat rugăciunii, disciplinei și ajutorării celor care îi cereau sfatul. Sfântul Atanasie a murit la vârsta de 100 de ani, după o viață petrecută în slujba Bisericii.

Prin pomenirea acestor sfinți, ziua de 28 octombrie aduce în atenție atât începuturile organizării Bisericii Ortodoxe din Țara Românească, reprezentate de Sfântul Iachint de Vicina, cât și exemplele de credință, răbdare și devotament păstrate în tradiția creștină.