Creștinii ortodocși de stil vechi o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Tradiții și obiceiuri respectate pe 27 octombrie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Creștinii ortodocși de stil vechi o sărbătoresc marți, 27 octombrie 2026, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei. Ziua este asociată cu rugăciunea, milostenia și pomenirea celor decedați, iar în unele comunități sunt respectate tradiții populare transmise din generație în generație.

Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva

Cunoscută în tradiția populară drept „Sfânta Vineri de Toamnă”, Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită pentru credința sa și pentru ajutorul oferit celor sărmani. Potrivit tradiției bisericești, aceasta s-a născut în Epivat, în apropiere de Constantinopol, într-o familie creștină înstărită.

Încă din copilărie, Parascheva a fost impresionată de învățăturile creștine și a ales să îi ajute pe cei nevoiași, împărțindu-le haine și bunuri. La maturitate, a renunțat la viața lumească și a plecat spre locurile sfinte din Ierusalim. A petrecut mai mulți ani în mănăstiri, dedicându-se rugăciunii și unei vieți ascetice.

08:27

28 octombrie, sărbătoare în calendarul ortodox. Sfinții pomeniți astăzi și povestea Sfântului Iachint de Vicina

08:28, 27 Oct 2026

27 octombrie, sărbătoare importantă în calendarul ortodox. Povestea Sfântului Dimitrie cel Nou și a tânărului Nestor

Conform relatărilor bisericești, la vârsta de aproximativ 25 de ani, un înger i-ar fi transmis să se întoarcă în locurile natale. Parascheva a revenit în apropiere de Constantinopol, unde și-a petrecut ultimii ani din viață. A murit la o vârstă tânără, iar trupul i-a fost îngropat fără ca oamenii să îi cunoască identitatea.

Moaștele sale au fost descoperite ulterior și au devenit obiect de cinstire pentru credincioși. De-a lungul timpului, acestea au fost mutate în mai multe orașe, înainte de a ajunge în Moldova.

Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași

În anul 1641, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu. Acestea au fost oferite domnitorului de Patriarhia Constantinopolului, ca semn de recunoștință pentru sprijinul acordat și pentru achitarea unor datorii ale Patriarhiei către Imperiul Otoman.

Inițial, racla a fost așezată în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”. În 1889, moaștele au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi.

Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar cinstirea sa ocupă un loc important în tradiția ortodoxă. În fiecare an, în luna octombrie, Iașul devine un important loc de pelerinaj pentru credincioșii care vin să se roage la racla cu sfintele moaște.

Ce tradiții și obiceiuri sunt respectate pe 27 octombrie

În tradiția populară, sărbătoarea este asociată cu generozitatea, pomenirea celor trecuți la cele veșnice și pregătirea pentru sezonul rece.

Printre obiceiurile întâlnite în unele zone se numără:

• Pomenirea celor decedați: familiile pregătesc mese de pomenire și împart alimente în memoria celor plecați dintre cei vii.

• Milostenia: pâinea, nucile, mustul sau vinul nou sunt oferite, potrivit obiceiurilor locale, celor nevoiași ori cu prilejul pomenilor.

• Ajutorarea copiilor nevoiași: în unele tradiții, femeile însărcinate oferă hrană copiilor sărmani, gest despre care se crede că le-ar aduce protecție la naștere.

• Evitarea unor treburi gospodărești: în anumite comunități, oamenii evită cusutul, croșetatul, țesutul și spălatul rufelor, rezervând ziua rugăciunii și odihnei.

Aceste obiceiuri diferă de la o regiune la alta și țin de tradiția populară. Ele nu reprezintă reguli bisericești obligatorii.

O altă credință populară spune că vremea din această zi ar putea prevesti condițiile meteorologice din alte perioade ale anului. Astfel de interpretări fac parte din folclor și nu au valoare de prognoză meteorologică.

Pentru credincioși, sărbătoarea rămâne, înainte de toate, un prilej de rugăciune, reculegere și fapte bune, în amintirea vieții Sfintei Cuvioase Parascheva.