A început postul Sfinţilor Petru şi Pavel în 2020. Tradiţii şi superstiţii

Postul Sfinţilor Petru şi Pavel 2020 este o perioadă plină de tradiţii şi încărcătura spirituală în rândul creştinilor. Mai este cunoscut sub denumirea de Postul Sâmpetrului. În aces post sunt cinstiţi cei doi apostoli şi obiceiul lor de a ţine post înainte de înfăptuirea unor acte importante (Fapte 13,2 și 14,23).

În trecut Postul Sfinţilor Petru şi Pavel 2020 purta denumirea de Postul Postul Cincizecimii. Acest lucru era datorat darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli. Postul nu are o dată fixă în calendar şi variază în funcţie de data Sfintelor Paşti. În acest an postul a început pe data de 14 iunie și ține până pe data de 29 iunie.

RomaniaTV

Carmen Iohannis și-a făcut INTERVENȚII la față. Soția lui Iohannis a întinerit peste noapte. Toți și-au dat coate când au văzut-o / FOTO

Observatornews.ro

Ce înseamnă investiţiile alternative speculative. Guda: "Nu risca banii de care ai nevoie"

În această perioadă sâmbătă și duminică se mănâncă peste. Totodată pe 24 iunie, atunci când sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătoru se poate mânca peste. În cazul în care sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la peste, vin și ulei.

Postul Sfinţilor Petru şi Pavel 2020 tradiţii

Potrivit tradiţiei româneşti, postul Sfinţilor Petru şi Pavel, mai este recunoscut şi sub numele de Sânpetru de vară. Această perioadă marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.

În povestirile populare Sânpetru este un personaj extrem de iubit. Se spune că în vremurile îndepărtate când oamenii erau cu mult mai credincioşi Sânpetru de vară mergea pe pământ unde se preocupă de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit.

Despre Sânpetru se spune că este un bun sfătuitor a lui Dumnezeu. Tradiţia mai spune că în împărăţiile cereşti Sfântul Petre hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe și grindină , care se topește în bucățele mici și nu mai este atât de periculoasă.

Iată mai jos o selecţie de cele mai importante tradiţii păstrate printre credincioşi:

– În tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

– Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure.

– Pentru sporul casei și pentru sănătate, se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru și se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

– Din această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă.

– Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul; tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.

– Dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli, nucile și alunele vor fi viermănoase.

– Acum, potrivit tradiției populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane și lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru că aceste animale sălbatice să fie îmblânzite și să nu fure vitele din gospodării.

– Se spune că cine se școală de dimineață, în fiecare zi de post, că să vadă răsăritul Constelației Cloșcă, va avea tot anul parte de bine și i se vor împlini toate dorințele.

– Tot tradiția din Postul Sfinţilor Petru şi Pavel 2020 spune că, pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul femeii pe care o găsește lucrând.

– Tot acum, în zilele de post ale Salpetrului, există obiceiul că, la țară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, că atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească mințile copilelor.