A murit Clark Olofsson, criminalul care a inspirat faimosul „Sindrom Stockholm”

Clark Olofsson, unul dintre cei doi infractori implicați în jaful bancar care a dat naștere termenului „Sindromul Stockholm”, a murit la vârsta de 78 de ani, după o boală îndelungată, potrivit unui anunț al familiei, citat de presa suedeză.

Olofsson a intrat în istorie în anul 1973, în urma unui incident dramatic desfășurat într-o bancă din centrul Stockholmului. Totul a început când un alt infractor, Jan-Erik Olsson, a luat patru ostatici (trei femei și un bărbat) în timpul unui jaf. În mod surprinzător, Olsson a cerut autorităților suedeze să-l aducă pe Olofsson, un prieten al său din închisoare, să i se alăture în bancă. Cererea a fost acceptată, iar Olofsson a fost introdus în clădire, în timp ce forțele de ordine înconjurau zona.

Jaf, ostatici și o afecțiune psihologică devenită celebră

În mod neașteptat, în timpul celor șase zile de criză, relația dintre ostatici și răpitori s-a transformat radical. Kristin Enmark, una dintre femeile sechestrate, a fost convinsă de Olofsson să vorbească direct cu prim-ministrul Suediei. Mesajul ei a uimit autoritățile: își exprima încrederea în cei care o țineau captivă și le cerea să fie lăsată să plece împreună cu ei. Spunea că s-au purtat exemplar și că „ne-am simțit foarte bine aici”.

Comportamentul ostaticilor (care refuzau să se întoarcă împotriva răpitorilor și chiar să depună mărturie împotriva lor) a stârnit un val de confuzie și analiză în rândul specialiștilor. Criminologul suedez Nils Bejerot a fost cel care a numit pentru prima dată acest fenomen „Sindromul Stockholm”, descriindu-l ca pe o reacție psihologică aparent irațională a victimelor care dezvoltă empatie și loialitate față de agresori, ca mecanism de supraviețuire în situații extreme.

Criza s-a încheiat abia după șase zile, când forțele speciale au pătruns în bancă prin acoperiș și au lansat gaze lacrimogene. Chiar și după eliberare, ostaticii au continuat să-și exprime sprijinul pentru răpitori și s-au opus colaborării cu autoritățile.

Kristin Enmark, care a devenit figura centrală a incidentului, a criticat ulterior teoria sindromului Stockholm, considerând că termenul „învinovățește victimele” și reduce la tăcere realitatea emoțională trăită de cei prinși în astfel de situații.

Viața lui Olofsson după celebrul jaf

Clark Olofsson nu s-a oprit după evenimentele din 1973. A continuat să comită infracțiuni și și-a petrecut mare parte din viață în spatele gratiilor, în mai multe țări europene. Ultima oară a fost eliberat dintr-o închisoare din Belgia, în 2018, unde ispășise o pedeapsă pentru trafic de droguri.

Povestea sa a inspirat cărți, articole și chiar o miniserie Netflix, „Clark”, lansată în 2022, în care actorul Bill Skarsgård i-a dat viață controversatului infractor.

Moartea lui Olofsson marchează sfârșitul unui capitol important din istoria criminalisticii moderne, dar lasă în urmă o moștenire tulburătoare: un caz real care a schimbat felul în care psihologia privește relația dintre victime și agresori.