Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk-yeol a primit o nouă condamnare grea, fiind găsit vinovat de implicarea într-o operațiune care ar fi urmărit provocarea Coreei de Nord pentru a crea condițiile necesare instaurării legii marțiale. Instanța din Seul l-a condamnat la 30 de ani de închisoare, considerând că acțiunile sale au pus în pericol securitatea națională.
Potrivit procurorilor, Yoon Suk-yeol ar fi autorizat în octombrie 2024 trimiterea unor drone militare încărcate cu materiale de propagandă deasupra Phenianului. Anchetatorii susțin că scopul operațiunii era tensionarea relațiilor dintre cele două state și generarea unui incident care să justifice măsuri excepționale pe plan intern.
30 de ani de închisoare pentru fostul lider al Coreei de Sud
Judecătorii au concluzionat că fostul lider a încercat să creeze un pretext pentru declararea legii marțiale, mizând pe posibilitatea unei reacții armate din partea regimului nord-coreean. În motivarea deciziei, instanța a arătat că resursele militare au fost folosite în interes politic personal, fără o legătură reală cu apărarea țării.
Magistrații au mai reținut că operațiunea a implicat riscuri majore, inclusiv compromiterea unor informații clasificate după ce mai multe drone s-ar fi prăbușit pe teritoriul nord-coreean.
Această condamnare vine după alte sentințe severe pronunțate împotriva fostului președinte. În februarie, Yoon Suk-yeol fusese deja condamnat la închisoare pe viață pentru acuzații de insurecție și pentru tentativa de a impune legea marțială, inclusiv prin mobilizarea armatei în jurul Parlamentului. Cu o lună înainte, el primise încă cinci ani de detenție într-un dosar separat.
Operațiunea cu drone care l-a costat libertatea
Criza politică a izbucnit în decembrie 2024, când Yoon Suk-yeol a încercat să introducă legea marțială, invocând presupuse amenințări la adresa statului și blocajele create de opoziția parlamentară. Planul a eșuat după ce parlamentarii au reușit să intre în clădirea legislativului, înconjurată de militari, și au votat împotriva măsurii.
În prezent încarcerat, fostul șef al statului contestă verdictul și susține că toate deciziile sale au fost luate în interesul națiunii. Avocații săi resping acuzațiile privind trimiterea dronelor și afirmă că operațiunea a reprezentat o reacție legitimă la provocările venite din partea Coreei de Nord.
Relațiile dintre cele două Corei rămân extrem de tensionate. În ultimele luni, Phenianul a acuzat în repetate rânduri Seulul de incursiuni cu drone și a avertizat că va răspunde dur oricăror acțiuni similare. Deși actuala administrație sud-coreeană și-a exprimat regretul pentru incidentele care au amplificat tensiunile, perspectivele unei detensionări rapide par tot mai reduse.