Duminică are loc primul tur al alegerilor prezidențiale franceze. 11 candidați încearcă să ajungă la Palatul Elysee, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron caută să fie reales pentru încă un mandat de cinci ani. O campanie marcată de războiul din Ucraina și desfășurată în timpul celor șase luni cât Franța deține președinția Consiliului UE s-a încheiat vineri cu acţiuni electorale pe teren și reuniuni de grup, în speranţa de a-i convinge pe indecişi şi pe potenţialii absenteişti. Media din ultimele 15 sondaje de opinie arată că Macron ar obține aproximativ 26% din intențiile de vot ale francezilor, în timp ce principală sa contracandidată, Marine Le Pen, ar câștiga circa 22% din sufragii. Pe locul trei s-a clasa candidatul stângii populiste, Jean-Luc Melenchon, cu un total de aproximativ 16%. Toți ceilalți nouă candidați ar înregistra scoruri sub 10%. Francezii sunt obsedați de alegerile prezidențiale. Sunt singurele alegeri pe care le trăiesc în mod pasional, a declarat pentru Digi24.ro scriitorul român Matei Vișniec, stabilit în Franța.
Războiul din Ucraina a dominat știrile în Franța și a umbrit în mare parte campania electorală. Președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a fost acuzat că și-a folosit statutul de lider în timp de război și de coordonator al răspunsului Europei la agresiunea rusă pentru a evita să se confrunte cu oponenții săi.
Deși unii analiști subliniau că această cursă electorală va fi câștigată de Emmanuel Macron fără emoție, competiția s-a redeschis recent după avansul principalului său oponent, Marine Le Pen, lidera de extremă dreaptă cu o platformă anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, care ar provoca un cutremur la nivel global dacă ar câștiga, aproape la fel de mare ca victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016, scrie New York Times.
Nu se aşteaptă ca preşedinţia să fie decisă în acest weekend. Dacă, aşa cum este aproape sigur, niciunul dintre cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută, atunci cei doi candidaţi care obţin cele mai multe voturi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, pe 24 aprilie.
Reeditarea finalei prezidențiale din 2017
Scrutinul de duminică pune capăt unei campanii ieşite din comun pentru a Cincea Republică Franceză, instaurată în 1958. Alimentând creşterea preţurilor la energie şi alimente, conflictul a evidenţiat de asemenea nevoia urgentă de a le oferi francezilor răspunsuri în ce priveşte puterea de cumpărare, principala lor preocupare, transmite Agerpres.
În acest context, intenţiile de vot măsurate de sondaje prefigurează un scenariu identic celui din 2017, cu preşedintele actual Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) calificaţi în turul al doilea, cu victoria lui Macron la final.
Este însă acest rezultat garantat? În cazul unui tur secund Macron/Le Pen, „frontul republican” pentru a-i bara calea candidatei RN s-ar putea fisura în condiţiile în care în ultimii cinci ani s-a creat un curent „antimacronist” în opinia publică.
Marine Le Pen, care a lucrat pentru a-şi corecta imaginea, chiar dacă proiectul său rămâne „radical” în ce priveşte migraţia şi instituţiile, a urcat cu două puncte în ultima săptămână, ajungând la 22% din intenţiile de vot, în timp ce scorul lui Macron a scăzut cu două puncte până la 26%, conform celui mai recent barometru OpinionWay-Kéa Partners de joi.
Ecartul se reduce şi în turul al doilea, pe care Emmanuel Macron l-ar câştiga totuşi în faţa Marinei Le Pen cu 53-47%. Cu două săptămâni înainte de alegeri, prognozele electorale pentru turul doi indicau 55% pentru Macron și 45% pentru Le Pen.