Moartea gemenelor Kessler, surorile legendare ale divertismentului european, continuă să provoace dezbateri intense la nivel internațional privind limitele și etica morții asistate.
Cele două artiste s-au stins pe 17 noiembrie, printr-o procedură asistată la domiciliul lor din apropiere de München, un demers legal în Germania, dar puternic contestat în alte țări.
Alice și Ellen Kessler, gemenele celebre din industria artistică, au murit la 89 de ani
Surorile Alice și Ellen Kessler, în vârstă de 89 de ani, au decis să își încheie viața apelând la o formă de sinucidere asistată, realizată sub supraveghere medicală și juridică, conform legislației germane care permite, în anumite condiții, moartea voluntară. Procedura a fost efectuată în prezența unui medic și a unui avocat, iar ulterior aceștia au notificat Poliția, care a confirmat că nu există suspiciuni privind implicarea altor persoane.
Faptul că două dintre cele mai cunoscute figuri ale scenei artistice europene au recurs la această metodă a reactivat discuții sensibile despre autonomia individuală, drepturile pacienților și limitele implicării medicilor în sfârșitul vieții. Germania permite asistarea voluntară a morții în baza dreptului constituțional la autodeterminare, deși eutanasia activă rămâne interzisă. Această ambiguitate juridică și morală generează de ani de zile controverse în rândul societății civile, al medicilor și al organizațiilor religioase.
Erau considerate simboluri ale eleganței și independenței artistice
Cazul Kessler are un impact cu atât mai puternic cu cât surorile erau considerate simboluri ale eleganței și independenței artistice. Născute în 1936 și formate inițial ca balerine la Opera din Leipzig, ele au fugit împreună cu familia din Germania de Est și au devenit ulterior faimoase în Europa de Vest. Au reprezentat Germania la Eurovision în 1959, au performat la Lido în Paris, au apărut în filmul „Sodom and Gomorrah” și au colaborat cu artiști de talie mondială, precum Frank Sinatra sau Fred Astaire.
Popularitatea lor a explodat în Italia în anii ’60, unde au devenit staruri ale televiziunii publice. Presa vremii le numea „picioarele națiunii”, iar aparițiile lor, considerate îndrăznețe pentru epocă, au generat controverse privind conduita feminină și moralitatea în showbiz — o situație ce contrastează puternic cu discuția contemporană despre autonomia în fața morții.
Interviurile publicate de-a lungul anilor arată că surorile Kessler își exprimaseră dorința de a nu fi separate nici în ultimele momente. Ele declaraseră în repetate rânduri că nu își pot imagina viața una fără cealaltă și că ar dori „să plece împreună, în aceeași zi”. De asemenea, își exprimau dorința ca cenușa lor să fie depusă în aceeași urnă, alături de mama lor și de câinele Yello.
În timp ce Germania, Elveția, Olanda sau Belgia permit diverse forme de moarte asistată, alte state din Europa și din lume mențin interdicții ferme, considerând practica incompatibilă cu principiile medicale și morale. Criticii avertizează asupra riscului ca astfel de proceduri să devină o presiune pentru persoanele vulnerabile, în timp ce susținătorii subliniază dreptul fundamental la autodeterminare.
Acum, la aproape o lună de la dispariția celor două artiste, numele surorilor Kessler continuă să fie invocat nu doar în contextul carierei lor excepționale, ci și ca punct de plecare pentru o discuție globală despre libertatea individuală, demnitate și limitele intervenției medicale în gestionarea sfârșitului vieții.