Alimentele care te fac dependent la fel ca țigările: Nu poți să te oprești, deși știi că îți fac rău

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Alimentele ultraprocesate nu sunt doar nesănătoase, ele sunt concepute să creeze dependență, spun cercetătorii, iar efectele lor ar putea fi comparate cu cele ale țigărilor. Într-un raport recent, oamenii de știință de la Harvard, Universitatea din Michigan și Duke atrag atenția că produsele din categoria junk food, de la chipsuri și biscuiți până la băuturile carbogazoase, sunt fabricate pentru a stimula consumul excesiv, prin combinații precise de ingrediente, aromă și textură.

„Multe dintre aceste produse au mai multe în comun cu țigările decât cu fructele sau legumele,” spune prof. Ashley Gearhardt, psiholog clinician specializat în dependență. „Pacienții mei spun adesea: «Știu că mă omoară, vreau să renunț, dar nu pot», doar că, de data aceasta, dependența este de sucuri, gogoși și snacksuri, nu de tutun.”

Produsele de tip junk food ar putea fi la fel de periculoase ca țigările

Cercetătorii subliniază că tehnicile folosite pentru a maximiza atractivitatea și consumul produselor ultraprocesate seamănă surprinzător de mult cu metodele industriei tutunului: optimizarea „dozei” de substanțe și viteza cu care acestea activează centrele de recompensă din creier. Totodată, etichetările precum „fără zahăr” sau „light” sunt, de multe ori, doar un mod de a cosmetiza percepția asupra sănătății, amintind de filtrele „sigure” promovate de industria tutunului în anii 1950.

Autorii studiului cer reglementări stricte pentru aceste alimente, asemănătoare celor implementate în cazul tutunului: restricții de marketing, avertismente clare, limitarea accesului și responsabilizarea industriei, mai degrabă decât a individului. Motivul este simplu: spre deosebire de tutun, mâncarea este esențială pentru supraviețuire, astfel că evitarea completă a alimentelor ultraprocesate este dificilă, dar nu imposibilă.

Studiul scoate în evidență că aceste produse îndeplinesc criterii consacrate pentru potențial adictiv, având caracteristici care pot stimula consumul compulsiv și probleme de sănătate pe termen lung. Experții avertizează că, fără intervenții regulate și responsabilizarea industriei alimentare, publicul va continua să fie expus la riscuri substanțiale, deși mulți consumatori nu conștientizează pericolul.

„Trebuie să mutăm accentul de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea industriei,” conchid autorii.

Lecțiile învățate din reglementarea tutunului ar putea fi aplicate pentru reducerea impactului nociv al alimentelor ultraprocesate, un pas esențial pentru sănătatea publică.