Programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan vine cu o schimbare importantă în modul în care ar urma să funcționeze ANAF. În locul controalelor desfășurate pe scară largă, autoritățile vor să se concentreze asupra contribuabililor identificați prin analiza de risc.
Reforma ar începe prin reunirea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-o singură structură fiscală și de control. Modelul ar reprezenta, în mare parte, revenirea la o organizare similară celei existente în perioada 2013-2022.
Programul prevede și o coordonare mai strictă între structurile centrale și cele teritoriale în domeniul colectării, controlului și trezoreriei. Conducerile regionale ar urma să fie ocupate prin concurs, iar funcțiile de conducere ar trebui să fie mai puțin dependente de numiri interimare prelungite.
Ținta principală: marea evaziune
Noua strategie fiscală propune direcționarea resurselor către zonele considerate cu risc bugetar ridicat. Printre priorități se numără fraudele de TVA, rambursările suspecte, veniturile nedeclarate în anumite domenii și mecanismele prin care profitul este transferat artificial.
Obiectivul declarat este reducerea semnificativă a decalajului de TVA până în 2030, prin orientarea controalelor către formele importante de evaziune, în locul verificărilor generalizate ale contribuabililor.
Pentru companiile mari și operațiunile complexe sunt prevăzute echipe specializate în prețuri de transfer, tranzacții între companii din același grup și operațiuni transfrontaliere. Programul include și dezvoltarea expertizei pentru modelele de afaceri digitale, precum și eficientizarea acordurilor de preț în avans.
Fiscul vrea să lege toate datele
Unul dintre principalele instrumente ale reformei ar fi o platformă informatică integrată care să coreleze informațiile provenite din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale.
Sistemul ar urma să fie operațional până la 30 iunie 2027. Pe baza datelor colectate, controalele operative sau inopinate ar trebui să fie declanșate în funcție de profilul de risc al fiecărui contribuabil, după efectuarea unor verificări documentare la distanță.
Programul introduce și ideea unui sistem de avertizare timpurie. Contribuabilii care încep să acumuleze datorii sau prezintă semnale de dificultate financiară ar putea fi identificați înainte ca situația să genereze arierate importante.
Bonusuri pentru cei care depășesc țintele de încasări
Conducerea ANAF și structurile operative ar urma să intre, începând din 2027, într-un sistem de evaluare bazat pe indicatori de performanță.
Până la sfârșitul lui 2026 ar trebui stabilit un mecanism de tip bonus-malus. Recompensele financiare ar fi acordate atunci când planurile de încasări sunt depășite, în timp ce penalizările ar fi stabilite în funcție de indicatorii de performanță aprobați pentru fiecare structură.
Mai puține formulare pentru contribuabili
Programul promite și o reducere a birocrației. ANAF nu ar mai trebui să solicite contribuabililor informații pe care instituția le deține deja prin sistemele informatice.
Datele transmise prin e-Factura, SAF-T sau casele de marcat ar urma să fie reutilizate, iar contribuabilii ar putea beneficia de declarații precompletate și validate automat. Reforma prevede, de asemenea, reducerea numărului de câmpuri obligatorii și eliminarea treptată a raportărilor duplicate.
Spațiul Privat Virtual ar urma să devină principalul punct de contact dintre contribuabil și Fisc. Fiecare persoană sau companie ar putea avea acces la o situație fiscală consolidată, notificări automate privind eventualele neconcordanțe și instrumente digitale de comunicare cu administrația fiscală.
Pentru erorile de natură formală ar urma să existe posibilitatea corectării voluntare. În cazul IMM-urilor, programul prevede că această procedură s-ar putea face fără sancțiuni atunci când nu există prejudicii și nici indicii privind existența unei fraude.
Firmele nou-înființate ar urma să primească informații și ghiduri dedicate, iar companiile ar putea beneficia de instrumente digitale interactive pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Pe termen mai lung, reforma presupune și înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi ale administrației fiscale cu sisteme moderne și interoperabile, capabile să permită schimbul automat de informații între instituțiile statului.
În esență, proiectul propune trecerea de la un Fisc axat pe controale cât mai numeroase la unul care își concentrează resursele pe contribuabilii și operațiunile identificate prin analiza de risc, concomitent cu digitalizarea relației dintre ANAF și contribuabili.