Analiză de groază! Mezelurile românești ascund ingrediente periculoase și foarte puțină carne

Parizerul, crenvurștii și șunca de Praga au ajuns sub lupa analizelor de laborator, iar rezultatele sunt revoltătoare. Produsele care se găsesc pe rafturile supermarketurilor românești conțin, de multe ori, carne în cantitate redusă, în timp ce restul compoziției este alcătuit din apă, grăsimi, emulsii de șorici și o lungă listă de aditivi chimici. Situația nu ține de cantitatea consumată, ci de calitatea produsului, iar legislația actuală este extrem de permisivă cu producătorii, permițându-le să pună pe piață produse care conțin carne doar pe hârtie.

Parizerul a fost, în trecut, un simbol al bucătăriei românești în perioadele de penurie. În comunism, când magazinele erau aproape goale, gospodinele transformau acest produs ieftin într-un meniu complet: dimineața pe pâine, la prânz prăjit, iar seara pane. Gustul și textura de atunci par astăzi o amintire.

„Natural, fără chimicale, doar din carne de pasăre, atât de frumos arată, este spectaculos de gustos. Se păstrează la frigider o săptămână, nu mai mult pentru că este fără conservanți”, explică Gina Bradea, blogger culinar.

Parizerul și mezelurile din supermarket: mai mult aditivi și apă decât carne

Astăzi, rețetele autentice sunt rare. Majoritatea parizerului din comerț conține puțină carne, în timp ce ingredientele non-carnate (apă, șorici și aditivi) domină compoziția.

„Cele trei probe de parizer analizate demonstrează că este un produs ieftin. Carnea este aproape invizibilă, iar cel mai scump ingredient este prezent cât mai puțin posibil. Restul este emulsie de șorici și apă. Nu este vorba despre o problemă de siguranță alimentară, ci despre neconformitate nutrițională și economică, afectând buzunarul consumatorului”, explică Alexandru Cîrîc, director ICA.

Situația se repetă și la crenvurști și șuncă de Praga. Un studiu recent arată că un platou obișnuit cu mezeluri poate conține peste 120 de E-uri și diverși aditivi chimici, în timp ce cantitatea de carne este minimă.

„Gluma cu salamul de cal și pui, care avea pe hârtie doar un cal și un pui, se aplică și astăzi. În aceste produse, carnea este redusă, iar restul ingredientelor pot include subproduse din carne dezosată mecanic sau emulsii de calitate slabă, care aduc chiar calciu în amestec, fără ca acest lucru să fie declarat pe etichetă”, adaugă Cîrîc.

Carnea dezosată mecanic provine de pe carcasa păsărilor și trece printr-o mașină care separă ultimele resturi de carne. Deși este utilizată pe scară largă, calitatea acesteia este discutabilă, iar etichetele nu reflectă clar cantitatea reală de carne.

Laboratorul confirmă aditivi și cantitate minimă de carne

Din cele nouă probe de parizer, crenvurști și șuncă de Praga analizate, trei nu au trecut testul. Situația este gravă, deoarece 7 din 10 români consumă mezeluri săptămânal, iar în fiecare lună, un român mănâncă peste un kilogram de astfel de produse. Parizerul și cârnații se află în topul preferințelor, însă calitatea lor lasă mult de dorit.

„Alimentele ultra procesate, precum parizerul, sunt asociate cu riscuri crescute de cancer de colon, boli cardiovasculare și obezitate. Trebuie să fim atenți la etichete și să distingem între carne adevărată și amestecuri de apă, grăsime și aditivi. Sarea și aditivii sunt de asemenea o problemă majoră”, avertizează Anca Hâncu, medic nutriționist.

„Citirea etichetelor este esențială. Dacă primul ingredient nu este carne, atunci cantitatea de carne este mică”, subliniază Sorin Mierlea, de la Asociația Infocons.

Încercările de a reda parizerul tradițional românesc, cu carnea în centrul compoziției, se lovesc de realitatea pieței: consumatorii sunt obișnuiți cu gustul mezelurilor cu aditivi, iar presiunea pentru un preț mic face dificilă respectarea rețetelor autentice.

Legislația românească este depășită, ordinul care reglementează comercializarea produselor din carne nefiind actualizat din 2006. În lipsa unor limite clare privind cantitatea maximă de apă sau aditivi, producătorii au libertatea de a crea produse cu carne minimă, dar cu etichete care induc în eroare consumatorul.