Angajații români pot avea 10 zile libere în plus. Cine beneficiază de acest drept

Angajații români pot avea 10 zile libere în plus. Ultimele modificări aduse Codului Muncii în 2023 și actualizate în 2024 stabilesc că orice salariat are dreptul să lipsească de la muncă în cazul unor situații neprevăzute de urgență în familie. Iată cine beneficiază de acest drept.

Angajații români pot avea 10 zile libere în plus

Salariaţii din România au dreptul la zece zile de concediu în plus pe an, beneficiu de care foarte puțin angajați știu. Angajaţii au dreptul de a lipsi de la muncă în cazul unor situații neprevăzute de urgență familială, precum o boală sau un accident.

Totuși, românii trebuie să știe că nu pot lipsi nemotivat de la lucru, așa trebuie să prezinte dovezi clare referitoare la urgența în familie. În caz contrar absențele vor fi înregistrate în Registrul General de Evidență a Salariaților.

În schimb, concedierea salariatului în acestă perioadă este interzisă prin lege, însă salariatul și angajatorul trebuie să stabilească de comun acord modalitatea de recuperare a zilelor de absență. Așadar, angajatul are obligația să recupereze aceste zile în care a lipsit și trebuie să-și acopere integral programul de lucru în care a fost absent.

Ce concedii își pot lua salariații, conform Codului Muncii

Orice persoană angajată cu contract de muncă are dreptul la concediu. Regulile de acordare a acestuia sunt precizate în Codul Muncii.

Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă

(1) Dreptul la concediu de odihnă anual platit este garantat tuturor salariatilor.

(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Art. 146. Efectuarea si compensarea concediului de odihnă

(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.

(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

O altă schimbare în acest an vizează concediul pentru creșterea copilului. Atât mama, cât și tatăl copilului nou-născut pot depune dosarul cu actele necesare pentru obținerea indemnizației de creștere a copilului, fiecare dintre ei putând opta pentru a sta cu copilul în concediu de creștere.

Cert este că de la 1 martie 2024, indemnizația pentru creșterea copilului se va majora. Actul normativ actualizat prevede că părinţii care, în ultimii 2 ani, anteriori naşterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copiilor până împlinesc vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu dizabilităţi. Indemnizaţia acordată este de 85% din media veniturilor nete lunare realizate din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului.

Modificarea adusă articolului 152.2, introdus prin Legea nr. 283/20203 permite salariaților să lipsească de la locul de muncă atunci când apar situații grave provocate de boli sau de accidente. Totuși, perioada de absență nu poate depăși 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Angajaţii au dreptul de a lipsi de la muncă în cazul unor situații neprevăzute de urgență familială.