Aplicațiile bancare din România devin sisteme de securitate în timp real

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Aplicațiile bancare din România nu mai sunt folosite doar pentru transferuri și verificarea soldului. Acestea utilizează inteligență artificială și sisteme antifraudă care monitorizează comportamentul suspect în timp real. Creșterea fraudelor generate prin AI, phishing și apeluri false determină băncile să identifice riscurile înainte ca banii să dispară.

În același timp, plățile digitale devin parte din rutina zilnică a românilor, de la cumpărături online și servicii de streaming până la aplicații mobile și platforme de divertisment. De exemplu, pe site-urile care permit jucătorilor să plaseze cote pariuri, există o ofertă vastă de metode de plată securizate precum Apple Pay, Visa, Mastercard, Trustly și Paysafecard. Dincolo de aspectul lor de securitate, acestea sunt preferate pentru viteza tranzacțiilor.

Extinderea acestor servicii determină băncile și companiile fintech să investească permanent în protecția plăților și monitorizarea activității digitale. În paralel, autentificarea biometrică și verificările în timp real devin tot mai importante pentru prevenirea fraudelor online.

Inteligența artificială intră în aplicațiile bancare românești

Unul dintre cele mai clare exemple locale vine de la Banca Transilvania. În 2025, banca a integrat oficial inteligența artificială în BT Pay prin asistentul „Chat BT”, dezvoltat împreună cu DRUID AI și bazat pe infrastructura Microsoft Azure OpenAI.

Implementarea marchează un pas important pentru cea mai mare bancă din România. Sistemele AI sunt folosite deja pentru interacțiunea cu clienții, automatizarea suportului și asistență digitală în aplicație. Deși aceste funcții sunt orientate în principal spre eficiență și experiența utilizatorului, ele deschid drumul și către monitorizarea comportamentală avansată și sistemele moderne de analiză antifraudă.

Ideea este simplă: aplicațiile bancare învață cum se comportă în mod normal utilizatorii. În momentul în care apare ceva neobișnuit, sistemul poate reacționa instant.

Aplicațiile bancare analizează comportamentul utilizatorilor

Prevenția modernă a fraudelor nu mai depinde doar de parole sau coduri OTP. Aplicațiile bancare monitorizează tot mai des semnale comportamentale și contextuale în timp real.

Printre acestea se află:

• locații neobișnuite de conectare
• transferuri suspecte ca valoare
• acces de pe dispozitive noi
• încercări repetate de plată
• momente neobișnuite pentru tranzacții
• autentificări eșuate în mod repetat

Unele sisteme analizează inclusiv biometria comportamentală, precum ritmul tastării, modul în care utilizatorul navighează în aplicație sau interacționează cu ecranul telefonului.

Dacă activitatea diferă brusc de comportamentul obișnuit al clientului, aplicația poate:

• bloca transferul
• cere verificări suplimentare
• întârzia plata
• afișa avertizări antifraudă
• trimite cazul către un sistem AI de evaluare a riscului

Tot procesul are loc în câteva secunde, de multe ori fără ca utilizatorul să observe.

Revolut schimbă lupta împotriva fraudelor

Revolut reprezintă unul dintre cele mai relevante exemple de prevenție antifraudă bazată pe AI folosită și de românii care utilizează serviciul zilnic. Compania a introdus sisteme capabile să detecteze comportamente suspecte înainte ca transferurile să fie finalizate.

Tehnologia analizează tiparele tranzacțiilor și indicatorii specifici înșelătoriilor online. Dacă sistemul identifică activitate neobișnuită, utilizatorii primesc avertizări instant sau solicitări suplimentare de verificare.

Revolut a anunțat că sistemele sale AI antifraudă au redus pierderile cauzate de fraude cu aproximativ 30%. Importanța acestor tehnologii a crescut puternic în 2025 și 2026, odată cu explozia fraudelor generate cu inteligență artificială. Infractorii folosesc tot mai des clonarea vocii, apeluri false și campanii automate de phishing care imită aproape perfect instituțiile financiare reale.

Boom-ul plăților digitale crește și riscurile

Tranziția accelerată a României către plățile digitale contribuie direct la extinderea sistemelor AI de securitate bancară.

Utilizarea aplicațiilor mobile bancare continuă să crească rapid, mai ales în rândul tinerilor. Plățile contactless, transferurile instant și codurile QR devin normale atât în marile orașe, cât și în comunitățile mai mici.

În paralel, tentativele de fraudă cresc constant.

Românii întâlnesc frecvent:

• mesaje false în numele ANAF
• SMS-uri de phishing
• notificări false de livrare
• site-uri bancare clonate
• apeluri fake de la “serviciul clienți”

Creșterea fraudelor bazate pe AI face ca metodele tradiționale de securitate să devină insuficiente. Infractorii automatizează atacurile la scară mare, iar băncile sunt obligate să se bazeze tot mai mult pe machine learning și analiză predictivă.

Securitatea bancară devine invizibilă

Consumatorii nu mai interacționează doar cu parole și PIN-uri. Aplicațiile bancare analizează continuu zeci de variabile în timpul tranzacțiilor.

Sistemul poate evalua:

• dacă dispozitivul pare sigur
• dacă transferul se potrivește istoricului utilizatorului
• dacă modul de conectare este neobișnuit
• dacă telefonul prezintă activitate suspectă

Unele aplicații financiare testează deja detectarea situațiilor riscante în timpul apelurilor telefonice. Dacă utilizatorii efectuează transferuri în timp ce discută cu potențiali escroci, aplicația poate afișa imediat avertizări antifraudă.

Această tendință confirmă o schimbare majoră în industrie: aplicațiile bancare devin medii active de securitate, nu simple platforme de plăți.

Apar și îngrijorări legate de confidențialitate

Extinderea sistemelor bazate pe inteligență artificială ridică și întrebări legate de confidențialitate.

Mulți consumatori nu realizează cât de multe informații comportamentale pot analiza aplicațiile moderne. Sistemele antifraudă folosesc date despre obiceiuri, dispozitive, locații și interacțiuni digitale.

Susținătorii acestor tehnologii afirmă că ele sunt necesare deoarece fraudele financiare devin prea sofisticate pentru sistemele clasice de securitate.

Criticii avertizează însă că aplicațiile bancare riscă să devină platforme de supraveghere digitală capabile să monitorizeze tot mai multe aspecte din viața utilizatorilor.

În prezent, majoritatea românilor par dispuși să accepte monitorizarea suplimentară în schimbul unei protecții mai bune împotriva fraudelor online.