Eveniment-Social

Astăzi, 12 aprilie 2021, ora 11:00, are loc ceremonia de înmormântare a istoricului și universitarului Ioan Caproșu! Mesaje emoționante și recunoștință eternă, aduse din toată România – GALERIE FOTO

Publicat: 12 apr. 2021
Prof. univ. dr. Ioan Caproșu, Facultatea de Istorie a Universității
Doliu la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Vineri, 9 aprilie 2021, a murit prof. univ. dr. Ioan Caproșu. Acesta a fost un reputat și apreciat istoric, medievist și profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie. Din octombrie 2012 a fost membru de onoare al Academiei Române. El va fi înmormântat astăzi, 12 aprilie 2021, de la ora 11:00, la Cimitirul "Eternitatea" din Iași

Moarte la Universitatea „Cuza” din Iași! Vineri, 9 aprilie 2021, a murit prof. univ. dr. Ioan Caproșu. Acesta a fost un istoric, medievist și profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie. Din octombrie 2012 era membru de onoare al Academiei Române. Astăzi, 12 aprilie 2021, ora 11:00, are loc ceremonia de înmormântare a istoricului și universitarului Ioan Caproșu! Mesaje emoționante și recunoștință eternă, aduse din toată România pentru acesta

Doliu la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Vineri, 9 aprilie 2021, a murit prof. univ. dr. Ioan Caproșu. Acesta a fost unul dintre cei mai mari și apreciați istorici, medieviști și profesori universitari doctori de la Facultatea de Istorie. Din octombrie 2012 era membru de onoare al Academiei Române.

„Prin trecerea la cele Sfinte a profesorului Ioan Caproșu, UAIC a pierdut un dascăl desăvârșit, un cercetător științific de prestigiu, un OM care a modelat zeci de generații de istorici. Dumnezeu să îl odihnească!”, a transmis prof.univ. dr. Tudorel Toader, rectorul de la „Cuza”.

Mesaje emoționante și recunoștință eternă, aduse din toată România pentru acesta

La aflarea veștii triste, mesaje emoționante și recunoștință eternă au fost aduse din toată România, dar și din străinătate, pentru acesta. Foști colegi, studenți sau specialiști de renume, cu toții au ținut să-i aducă un pios omagiu. De asemenea, ieri (11 aprilie 2021), la capela Cimitirului „Eternitatea”, unde a fost depus universitarul Ioan Caproșu, zeci de persoane au participat pentru a-și lua rămas bun. Colectivul Facultății de Istorie din cadrul UAIC Iași a transmis un mesaj prin care își manifestă regretul la aflarea veștii decesului prof. univ. dr. Ioan Caproșu.

„Profesorului Ioan Caproșu, istoric emblematic al perioadei medievale și premoderne românești, important editor de documente slave și românești privitoare la istoria Iașilor și a Moldovei. Decan al Facultății de Istorie (1990-1996), membru de onoare al Academiei Române, Profesorul Caproșu a avut contribuții esențiale în editarea principalelor corpuri de documente românești vechi «din colecția Documenta Romaniae Historica» și în istorie socială și economică românească Orașul Iași îi datorează lucrările Documente privitoare la istoria orașului Iași și «Iașii vechilor zidiri până la 1821», în colaborare cu Dan Bădărau. Dumnezeu să-l odihnească”, se arată în mesajul colectivului.

Ioan Caproșu s-a născut la data de 26 august 1934, în comuna Mitoc, din fostul județ Dorohoi

Prof. univ. dr. Ioan Caproșu s-a născut la data de 26 august 1934, în comuna Mitoc, din fostul județ Dorohoi. A absolvit cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. După absolvirea facultății a rămas în cercetare (la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași), pentru a trece apoi în învățământul superior, având gradul de profesor universitar. A devenit specialist în istorie economică. În anul 1979 a obținut titlul științific de doctor în Istorie cu teza «Camăta în Moldova, până la mijlocul secolului al XVIII-lea». În anul 1975 a fost distins cu premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române; a fost cooptat în Comitetul național de redacție al colecției „Documenta Romaniae Historica”. În anul 1990, aceeași Academie i-a acordat premiul „B.P. Hașdeu” pentru volumul I din „Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia 1688”, Pars I, Genesis, 1988 (editat cu Vasile Arvinte).





Adauga un comentariu