Astăzi este Ajunul Bobotezei. Credincioșii sărbătoresc această zi prin post negru și rugăciune

Astăzi este Ajunul Bobotezei, o zi de post aspru și de profundă semnificație duhovnicească pentru credincioșii ortodocși, marcată de ajunare, slujbe speciale și sfințirea apei

Postul negru, Agheasma Mare, stropirea caselor și rânduielile liturgice din Ajunul Botezului Domnului își au rădăcinile în primele veacuri creștine și sunt păstrate până astăzi ca forme de pregătire sufletească pentru marea sărbătoare a Bobotezei.

Ajunul Bobotezei este zi de post negru pentru credincioși

Ajunul Bobotezei, prăznuit în fiecare an pe 5 ianuarie, este una dintre cele mai importante zile de post din calendarul ortodox. Potrivit rânduielilor bisericești, în această zi se ține post negru, adică nu se mănâncă și nu se bea nimic.

Canoanele Bisericii arată că ajunarea trebuie să fie totală, așa cum se menționează în Canonul 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, iar Agheasma Mare se ia a doua zi, pe nemâncate.

Tipicul Sfântului Sava precizează însă că, dacă Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, postul negru nu se mai ține.

Postul din data de 5 ianuarie își are originea în primele veacuri creștine, mai exact în secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau, timp de patruzeci de zile, prin post și rugăciune pentru a primi botezul în seara acestei zile.

09:40, 07 Jan 2026

FOTO Când se spală rufe după Bobotează? Tradiții, credințe și ce spun obiceiurile populare!

15:20, 06 Jan 2026

Zodiile care vor renaște după Bobotează! Norocul vine în viața lor!

După ce erau botezați, aceștia puteau participa pentru prima dată la Liturghia credincioșilor și se puteau împărtăși.

În prezent, credincioșii postesc în Ajunul Botezului Domnului pentru a se pregăti sufletește și trupește să guste cu vrednicie din Agheasma Mare, apa sfințită care amintește de Botezul Mântuitorului în râul Iordan. Acest post face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc.

Astăzi se săvârșește Agheasma Mare

În unele zone ale țării, mai ales în Moldova, s-a păstrat obiceiul ca Agheasma Mare să fie gustată pe nemâncate, timp de opt zile, din Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, până la 14 ianuarie, când are loc Odovania praznicului.

Se întâmplă ca persoanele oprite de la Sfânta Împărtășanie să primească, cu binecuvântarea duhovnicului, Agheasma Mare. Biserica subliniază însă că aceasta nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie, care rămâne centrul vieții liturgice.

În acest sens, Sfântul Sava arată că nu este potrivit ca unii credincioși să fie opriți de la Agheasma Mare, deoarece apa sfințită a fost dăruită de Dumnezeu spre sfințirea lumii și a întregii făpturi, iar necurăția nu vine din apă, ci din faptele omului.

În Ajunul Bobotezei, cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și pe cei care locuiesc în ele, ca semn de binecuvântare și curățire.

De asemenea, această apă sfințită este folosită la binecuvântarea și sfințirea diferitelor lucruri și locașuri de cult, precum crucile și troițele, clopotele, vasele și veșmintele liturgice, icoanele, bisericile, antimiselor și Sfântul și Marele Mir.

Din punct de vedere liturgic, în Ajunul Botezului Domnului se săvârșesc Ceasurile Împărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, urmate de Sfințirea cea Mare a apei.

Spre deosebire de Agheasma Mică, care poate fi săvârșită ori de câte ori este nevoie, Agheasma Mare se oficiază doar de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în ajun, și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.