Luni, 9 iunie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfânta Treime, pe Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Sfânta Treime se sărbătorește a doua zi după Rusalii, când se descoperă oamenilor şi a treia Persoană a Preasfintei Treimi, Sfântul Duh. Sărbătoarea este trecută în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie.
Învățătura creștină despre Sfânta Treime a fost formulată în timpul a două sinoade ecumenice
Credința în Sfânta Treime este învățătura principală a Bisericii Ortodoxe. A fost descoperită ortodocșilor în Sfânta Scriptură, iar apoi a fost întărită prin cele două sinoade ecumenice: Sinodul de la Niceea, din anul 325, şi Sinodul de Constantinopol, din mai-iulie 381. La sinodul de la Niceea au luat parte episcopi de pe cuprinsul întregului Imperiu Roman. Aceștia s-au întrunit pentru a combate erezia lui Arie (arianismul), care susținea că Fiul nu este identic după fire cu Dumnezeu Tatăl, fiind subordonat Acestuia. În urma sinodului, s-a stabilit că Dumnezeu Fiul este de o fiinţă cu Dumnezeu Tatăl. Se afirmă clar dogma Sfintei Treimi: Dumnezeu Unul ca fire, întreit în personae: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Sinodul Ecumenic de la Constantinopol a fost convocat de împăratul Teodosie pentru a pune capăt ereziei răspândite de episcopul Macedonie I al Constantinopolului, care nega deplina dumnezeire a Duhului Sfânt, spunând că este o creatură a Fiului, precum și ereziei lui Apolinarie, care nega prezența raţiunii umane în Hristos.
Prin urmare, s-a stabilit că Duhul Sfânt este „închinat şi slăvit împreună cu Tatăl şi cu Fiul”. În timpul celor două sinoade s-a formulat Simbolul de Credinţă niceo-constantinopolitan, care este rostit de creștinii ortodocși la fiecare Liturghie, la botez și la alte slujbe de pe parcursul anului. În Simbolul Credinţei, mărturisim că noi credem „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului…, şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii…, şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit…”.
Ce tradiții și obiceiuri respectă ortodocșii în această zi de sărbătoare
În Bisericile Ortodoxe praznicul Preasfintei Treimi este legat, prin tradiţie, de sărbătoarea Cincizecimii. Astfel, se va observa că tradițiile și obiceiurile pe care creștinii ortodocși le respectă cu ocazia celor două sărbători sunt foarte asemănătoare. În zona Olteniei, în această zi de sărbătoare, au loc diverse ritualuri menite să aducă sănătate. Călușarii merg pe la casele oamenilor bolnavi pentru a juca, crezându-se astfel că persoanele suferinde se vor însănătoși în mod miraculos. Persoanele aflate în suferință sunt scoase în curte, cu fața spre răsărit. În bătrâni, se crede că dansul călușarilor tămăduieşte bolile și alungă blestemele aruncate de Iele.
În ziua de Sfânta Treime se obișnuiește ca preoții și credincioșii să iasă pe câmpuri și să se roage pentru a avea o recoltă bogată și pentru a fi ferite culturile de grindină. În această zi, creștinii ortodocși trebuie să ia pauză de la muncă, deoarece se crede că, dacă se vor ocupa de culturi, atunci, acestea nu vor rodi corespunzător, iar proprietarii vor avea parte de ghinioane tot anul. De asemenea, în ziua în care se sărbătorește Sfânta Treime este bine să nu te cerți sau să blestemi, pentru că se spune că tot răul se va întoarce împotriva celui care îl rostește.