Astăzi începe anul bisericesc! De ce Biserica Ortodoxă începe un nou an pe 1 septembrie și ce semnificație are această zi

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Astăzi începe un nou an pentru Biserica Ortodoxă. Deși calendarul civil își deschide anul la 1 ianuarie, în tradiția bisericească începutul este marcat la 1 septembrie, o zi încărcată de semnificații religioase și istorice. Noul an bisericesc deschide astfel un nou parcurs spiritual, în care sărbătorile, perioadele de post și marile momente liturgice se succed de-a lungul următoarelor luni.

Data are legături cu tradiția biblică, fiind asociată cu începutul creației și cu începutul activității publice a Mântuitorului. Calendarul bisericesc a trecut prin mai multe reforme, de la calendarul iulian la cel îndreptat.

Astăzi începe noul an bisericesc

Pe 1 septembrie începe anul bisericesc, moment care marchează debutul unui nou ciclu de sărbători, posturi și rânduieli liturgice.

Data nu a fost aleasă întâmplător. Potrivit tradiției moștenite din Legea Veche, 1 septembrie era asociat atât cu începutul creației lumii, cât și cu momentul în care Mântuitorul și-ar fi început activitatea publică.

Astfel, pentru credincioși, această zi reprezintă mai mult decât schimbarea unei file din calendar. Este începutul unui nou parcurs spiritual, care va cuprinde marile sărbători ale anului, perioadele de post și toate momentele importante ale vieții liturgice.

Spre deosebire de anul civil, anul bisericesc are propriul său început și propriul său ritm.

Tradiția creștină a păstrat data de 1 septembrie în legătură cu începutul unui nou ciclu al timpului. Potrivit tradiției, în această zi ar fi început creația lumii, iar tot la 1 septembrie Mântuitorul și-ar fi început activitatea publică.

Există însă o diferență importantă între anul bisericesc și anul liturgic, două noțiuni care sunt uneori confundate.

Anul bisericesc începe pe 1 septembrie, în timp ce anul liturgic își are începutul la Sfintele Paști și urmărește succesiunea perioadelor liturgice legate de sărbătoarea Învierii.

Data de început diferă în funcție de tradiția creștină.

În Biserica Romano-Catolică, anul bisericesc începe cu prima duminică din Advent, adică duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie. Prin urmare, noul an bisericesc începe cu aproximativ patru săptămâni înainte de Crăciun.

Și tradiția iudaică acordă o importanță deosebită perioadei care corespunde lunii septembrie. Calendarul religios evreiesc are luna Tisri, iar începutul acesteia este asociat cu sărbători și momente importante ale tradiției.

Potrivit tradiției, în această perioadă sunt amintite evenimente precum scăderea apelor potopului și oprirea corabiei lui Noe pe Muntele Ararat, coborârea lui Moise de pe Muntele Sinai cu Tablele Legii și începutul construirii Cortului Domnului.

De ce unele Biserici țin anumite sărbători pe date diferite

Începutul anului bisericesc aduce în discuție și o altă întrebare: de ce unele Biserici țin anumite sărbători pe date diferite?

Explicația are legătură cu istoria calendarelor. Înainte de Hristos existau mai multe sisteme de calcul al timpului. Calendarul roman avea 355 de zile, în timp ce sistemul egiptean folosea un an de 365 de zile.

Diferențele acumulate au făcut necesară o reformă. În anul 46 î.Hr., împăratul Iuliu Cezar a adoptat un calendar bazat pe sistemul egiptean, cunoscut ulterior drept calendarul iulian.

Acesta a fost folosit timp de secole în lumea creștină și a stat inclusiv la baza calculării datei Paștilor în cadrul Sinodului I Ecumenic de la Niceea, din anul 325.

Problema era însă că anul calendaristic nu coincidea perfect cu anul solar. Diferența, aparent foarte mică de la un an la altul, s-a acumulat în timp.

În lumea ortodoxă, problema calendarului a fost discutată din nou în cadrul Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol din 1923.

În urma acesteia, mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat calendarul îndreptat, printre ele aflându-se și Biserica Ortodoxă Română.

România a făcut trecerea în 1924, când ziua de 1 octombrie a fost urmată de 14 octombrie, fiind eliminate cele 13 zile de diferență față de calendarul iulian.

Calendarul rezultat este cunoscut drept calendar neoiulian sau constantinopolitan.

Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut însă aceeași alegere. Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și majoritatea mănăstirilor din Sfântul Munte Athos, au păstrat calendarul iulian neîndreptat pentru sărbătorile fixe, fiind cunoscute drept Biserici sau comunități „pe stil vechi”.

Se începe un nou ciclu al sărbătorilor bisericești

Dincolo de explicațiile istorice și calendaristice, începutul anului bisericesc are pentru credincioși o semnificație profundă.

Este momentul în care începe un nou ciclu al vieții bisericești, cu sărbători precum Nașterea Maicii Domnului, Înălțarea Sfintei Cruci, Nașterea Domnului, Boboteaza, Învierea și Rusaliile, până la marile praznice ale verii următoare.

Ziua de 1 septembrie vine, astfel, ca o invitație la un nou început. Timpul nu este privit doar ca o succesiune de zile și luni, ci ca o perioadă în care omul este chemat să își reevalueze viața și relația sa cu Dumnezeu.

Tot pe 1 septembrie este pomenit Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, cunoscut drept „părintele erei creștine”. Canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română a avut loc în anul 2008.

Începutul noului an bisericesc nu este, așadar, doar o schimbare de dată în calendar, ci marchează intrarea într-un nou ciclu al vieții religioase.