Astăzi intrăm în Postul Paștelui 2026. Care sunt regulile și tradițiile din Lunea Curată

Astăzi, 23 februarie 2026, începe Postul Paștelui, cunoscut în tradiția ortodoxă drept Postul Mare, cea mai lungă și mai aspră perioadă de post din anul bisericesc. Credincioșii intră într-un timp de șapte săptămâni de pregătire duhovnicească pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, care, în 2026, va fi celebrată la 12 aprilie.

Când începe Postul Paștelui 2026

Astăzi, 23 februarie, începe Postul Paștelui Mare, care durează patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, interval de profundă încărcătură liturgică și emoțională.

Este considerat cel mai dificil dintre toate posturile de peste an, atât prin durată, cât și prin rigoarea regulilor. Credincioșii se abțin de la consumul de carne, ouă și lactate, iar în anumite zile se renunță și la ulei sau vin. Dezlegarea la pește este permisă doar de două ori pe parcursul postului, la Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, și la Duminica Floriilor, care, în acest an, cade pe 5 aprilie.

Potrivit rânduielilor bisericești, luni, miercuri și vineri sunt zile de post negru, în care credincioșii cu putere de înfrânare nu mănâncă nimic până seara. Marți și joi este permis consumul de mâncare uscată, fructe, legume, pâine, fără ulei sau vin. Sâmbăta și duminica există dezlegare la ulei și vin, acestea fiind considerate zile de ușurare.

15:08, 18 Feb 2026

FOTO Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche. Iată ce istorie ascunde lăcașul de cult!

02:00, 14 Feb 2026

Astăzi, creștinii sărbătoresc Moșii de iarnă. Sâmbăta Morților se cinstește prin parastasul de la biserică și pomană, dar și prin rugăciune

Prima zi a Postului Mare este cunoscută sub numele de Lunea Curată, denumită în tradiția populară și Spolocania. Ea simbolizează începutul unei perioade de purificare, atât trupească, cât și sufletească.

În multe gospodării se face curățenie generală, se spală vasele folosite în perioada „de dulce” și se separă ustensilele pentru mâncarea de post, marcând astfel trecerea către un timp al cumpătării.

În unele regiuni de deal și de munte, ziua mai este numită și Lunea Păstorilor, având semnificații aparte pentru comunitățile pastorale. Se pregătesc turte ritualice pentru ocrotirea turmelor, iar femeile evită anumite munci, din credința că astfel protejează animalele și recoltele.

Ce simbolizează Postul Paștelui

Mărturiile din primele veacuri creștine arată că Postul Paștelui nu a avut de la început o durată uniformă, ci a cunoscut forme și practici diferite în funcție de comunități. Potrivit relatărilor unor mari scriitori bisericești, precum Sfantul Irineu, Tertulian și Sfantul Dionisie al Alexandriei, unii creștini posteau doar o singură zi, în Vinerea Patimilor; alții, două zile, vinerea și sâmbăta dinaintea Paștelui, în timp ce alții prelungeau postul la trei zile, o săptămână sau chiar până la șase săptămâni înainte de sărbătoarea Învierii.

Dincolo de tradițiile populare, esența Postului Mare rămâne dimensiunea sa duhovnicească. Postul amintește de cele patruzeci de zile petrecute de Mântuitorul în pustiu, în rugăciune și înfrânare.

În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să participe mai des la slujbe, să se spovedească, să se împărtășească și să practice milostenia. Accentul cade pe transformarea interioară, pe renunțarea la patimi și pe cultivarea virtuților precum smerenia, iertarea și dragostea față de aproapele.

În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit la 12 aprilie, dată stabilită conform calendarului iulian bisericesc și regulilor tradiționale de calcul pascal. În același an, Paștele catolic va avea loc pe 5 aprilie, cu o săptămână mai devreme. Astfel, Postul Paștelui din acest an începe încă din februarie și se întinde până la mijlocul lunii aprilie.

Astfel, Postul Paștelui 2026 reprezintă un drum interior, care începe astăzi și conduce, pas cu pas, spre lumina Învierii.