Avertisment fără precedent! Schimbări radicale în toate sălile de fitness! Iată ce surprize îi așteaptă pe cei care fac sport alături de un instructor

O serie de schimbări majore ar urma să fie aplicate în cazul sălilor de fitness și de forță după ultimele modificări și completări legislative la care lucrează în prezent Agenția Națională Antidrog. Profesioniștii în domeniu atrag atenția asupra faptului că, prin aceste modificări, se dorește un control din partea autorităților asupra sălilor private, așa cum se întâmplă în cazul cluburilor sportive. „Fiecare medicament, la fel ca și în cazul steroizilor anabolizanți, are o parte bună și o parte mai puțin bună, adică niște efecte secundare negative”, spun specialiștii.

Sălile de fitness și de forță atrag tot mai multe persoane doritoare să scape de sedentarismul zilnic. Pe lângă sportivii profesioniști care calcă regulat pragurile acestor săli există și numeroase persoane care doresc să își mențină un stil de viață sănătos prin exerciții fizice supravegheate de un profesionist în domeniu. Într-o perioadă în care sălile de fitness au tot mai mult succes în rândul populației de toate vârstele, Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) lucrează la o inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea Legii 204/2008, „privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc”.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Aici sunt incluși steroizii și hormonii de creștere consumați la scară largă atât de sportivii profesioniști, cât și de cei amatori care calcă pragul sălilor de fitness pentru a-și menține un ritm de viață sănătos. Conform modificărilor, se dorește ca activitățile de comercializare, distribuire, deținere sau chiar îndemnul la consumul ilicit de substanțe dopante de mare risc să fie considerate infracțiune și pedepsite până la 3 ani de închisoare. Conform legislației în vigoare, cei care comercializează ilegal substanțe dopante considerate de mare risc sunt sancționați contravențional cu amenzi de până la 25.000 lei.

ANAD caută o metodă să intre în sălile de fitness

Profesioniștii în domeniu atrag atenția asupra faptului că, prin aceste modificări și completări legislative, se dorește un control din partea autorităților asupra sălilor private, așa cum se întâmplă în cazul cluburilor sportive. Acest lucru ar urma să se realizeze după ce reprezentanții ANAD ar fi acuzat faptul că în sălile de fitness se face trafic cu substanțe interzise. Asta în condițiile în care mare parte din substanțele trecute pe lista respectivă sunt consumate și folosite la scară largă în industria farmaceutică.

„Am înființat prima sală de culturism pentru public din zona Moldovei în 1977 și mă consider un pionier al acestui sport în România. De atunci și până acum nu am folosit și nici nu am încurajat pe nimeni să folosească anabolizante. Problema acestor medicamente, pentru că asta sunt, este că se folosesc atât în sporturile de performanță, cât și recreativ, adică nu în scopuri competiționale. Cu alte cuvinte, este o automedicație. Fiecare medicament, la fel ca și în cazul steroizilor anabolizanți, are o parte bună și o parte mai puțin bună, adică niște efecte secundare negative. Oare ce procent din populația României a folosit unul sau mai multe medicamente fără prescripție medicală, adică după propria decizie? Și chiar dacă un medicament este folosit pe bază de rețetă, asta nu înseamnă că nu are și efecte secundare negative”, a explicat Florin Preduchin, administrator al „Muscle and Fitness” și „Weider”.

A fost introdus termenul de „substanțe dopante de mare risc”

Nemulțumirea față de modificările legislative aflate acum pe masa Camerei Deputaților stă mai ales în faptul că au fost introduse articole prin care ANAD ar deveni un fel de autoritate de control în cazul sălilor de fitness. Concret, a fost introdus termenul de „substanțe dopante de mare risc”, substanțe care se găsesc inclusiv pe lista World Anti-Doping Agency (WADA).

„Aceste anabolizante se folosesc la scară largă, iar efectele benefice sunt folosite de toate categoriile de sportivi. De aici și până la a defini anabolizantele ca «substanțe dopante de mare risc» mi se pare o prea mare exagerare menită să păcălească pe cei care nu știu despre ce este vorba. Știți în câte afecțiuni sunt folosiți steroizii anabolizanți cu efecte benefice? SIDA este doar una. Stiți că steroizii anabolizanți și hormonul de creștere sunt folosiți în alte țări (unde oamenii sunt mai «destupați» la minte) în terapia anti-aging? Pe site-ul ANAD găsiți o listă cu 44 de persoane suspendate sau excluse din viața sportivă. Sunt sportivi din sporturi foarte variate: rugby, canotaj, haltere, box, atletism, hochei, lupte, tenis și culturism. Mă mir că apar numai doi halterofili în această listă”, a mai spus Florin Preduchin.

Aceste proceduri nu se mai aplică în alte țări din UE

Conform procedurilor care nu se aplică și în alte țări din Uniunea Europeană, o sală de fitness poate funcționa doar dacă este autorizată de ANAD și dacă sunt urmate o serie de cursuri.

„Interesant este faptul că numai sălile de culturism și fitness, fie că sunt asociații sau cluburi sportive, fie săli private comerciale, trebuie să se autorizeze la ANAD pentru a putea funcționa, iar această autorizare se face contra cost. Pentru cluburi nu am nicio problemă să fie autorizate de către ANAD, dar să fie incluse aici absolut toate cluburile sportive, indiferent de sport. Dar ca să faci o lege pentru sălile comerciale, nu mi se pare în regulă.

Se plătesc niște cursuri absolut formale pentru ca un angajat al sălii să fie instruit anti-doping și se mai plătește și o taxă de autorizare care este valabilă 3 ani. Această «instruire» nu are absolut niciun rost, întrucât nimeni nu îsi rupe din puținul timp liber ca să se ducă la sală și acolo să fie instruit anti-doping de către un angajat. Mai mult, poate că o astfel de instruire ar putea da idei unora ca să încerce ceva anabolizante”, mai explică Radu Preduchin.

„Noi vrem să treacă sub incidența penală”

Prin autorizarea periodică odată la 3 ani a sălilor și organizarea cursurilor cu plată la un interval tot de 3 ani, Agenția Națională Anti-Doping și-a făcut astfel o sursă proprie de venit. Aceste proceduri nu se întâlnesc și în alte state dezvoltate ale Uniunii Europene. Cristian Balaj, președintele ANAD, a declarat pentru Agerpress că aceste lcururi sunt făcute pentru a combate traficul cu substanțe ilegale.

„Noi vrem să treacă sub incidența penală… A nu se confunda aceste substanțe cu proteinele care se comercializează și sunt permise. Dar pe site-uri se vând steroizi și hormoni de creștere fără niciun fel de problemă, pentru că dacă îi prinzi, dar este foarte greu să îi prinzi, plătesc o amendă de 25.000 de lei și la revedere, merg mai departe. Poți să îl prinzi pe un om de 10 ori cu steroizi și nu ai ce să îi faci mai mult decât să îi confiști marfa și să îi dai amendă… Noi ne dorim prin modificarile legislative să ajungem nu numai către sportivii de performanță, ci și către persoanele care se află în sălile de fitness”, a declarat Cristian Balaj, președintele ANAD, pentru Agerpress.

Acuze grave ale specialiștilor

Reprezentanții Agenției Naționale Anti-Doping au anunțat că se va realiza o platformă online prin care se va realiza formarea și educația tinerilor în acest domeniu, însă au fost acuzați de faptul că, prin aceste modificări, încearcă să-și creeze venituri mai mari pe spatele sălilor private.

„Prin inserarea în Lege a unor prevederi care nu au legătură cu spiritul unei legi anti-doping (etica în competiții), ANAD și-a creat o sursă de venituri proprii. Aș fi curios să aflu ce se întâmplă cu acești bani. Ce procent ajunge la bugetul de stat și ce procent revine salariaților? Cunosc foarte bine fenomenul fitnessului în România. Raportat la cele câteva zeci de mii de abonați din toată țara, procentul celor care folosesc anabolizante este minuscul în comparație cu cel al sportivilor depistați pozitiv din unele sporturi de performanță, cum ar fi canotajul sau halterele, de exemplu.

În Codul Mondial Anti-Doping există vreo prevedere care să se refere la consumul «recreațional» de anabolizante? Nu! Totul se rezumă la sportul competițional. Cele de mai sus nu sunt o pledoarie în favoarea dopajului, ci o încercare de a arăta că unele prevederi ale Legii 104/2008 și ale normelor de aplicare nu sunt în regulă și că s-ar putea să fie dictate de niște interese”, a concluzionat Radu Preduchin.