Avertisment pentru toți românii! Multe persoane încep să resimtă o accentuare a stărilor de tristețe, apatie și oboseală în sezonul rece. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de „depresie sezonieră” sau „tulburare afectivă sezonieră”, însă puțini dau importanță sau se gândesc că poate fi ceva serios. Iată ce este sindromul tăcut al iernii!
Avertisment pentru toți românii!
Pe măsură ce orele de lumină scad și temperaturile se răcesc, multe persoane încep să resimtă o accentuare a stărilor de tristețe și oboseală. Sensibilitatea la schimbările sezoniere ale luminii afectează într-o anumită măsură întreaga populație, însă pentru unii oameni simptomele devin atât de puternice încât apar episoade depresive recurente, chiar în fiecare iarnă. Psihologii atrag atenția că depresia de iarnă nu este o simplă stare de melancolie, ci poate fi o afecțiune serioasă, cu repercusiuni asupra vieții personale și profesionale.
Persoanele tinere, cu vârste între 18 și 30 de ani, sunt cele mai expuse, iar femeile sunt afectate de patru ori mai des decât bărbații, potrivit datelor medicale preluate de capital.ro. Depresia de iarnă nu apare brusc, ci se instalează treptat, de regulă din toamnă, atingând intensitatea maximă în lunile ianuarie și februarie. Printre simptomele frecvente se află: somnolență și oboseală persistentă, creșterea în greutate și pofta crescută pentru carbohidrați, scăderea libidoului, tristețe accentuată, lipsa energiei și reducerea interesului pentru activitățile sociale, iritabilitate, pierderea interesului pentru activități altădată plăcute, dificultăți de somn – ori prea mult, ori insomnie, lipsa speranței și a motivației.
Depresia sezonieră se poate transforma într-o tulburare depresivă majoră recurentă, mai severă. Pentru a nu deveni victime ale sindromului tăcut al iernii, medicii recomandă în sezonul rece un program stabil de somn, o alimentație echilibrată, activități relaxante și sport zilnic.
Situație îngrijorătoare privind tinerii Generației Z
Generația Z a dezvoltat noi comportamente în relații, printre care se remarcă fenomenul numit „throning”. Acest termen descrie practica de a alege parteneri de viață care să îmbunătățească imaginea personală pe rețelele sociale, transformând relațiile într-un mijloc de autopromovare. Tinerii nu țin cont de sentimente autentice, ci vor să se promoveze alături de un partener cu un statut social ridicat. Astfel, tinerii din Generația Z se implică în relații superficiale și nu au în vedere sentimente precum iubire, respect, afecțiune, sinceritate. Acest fals comportament poate duce în timp la stres și anxietate, fiind afectată sănătatea mentală a tinerilor.
Psihologii îi avertizează pe părinți că metoda prin care tineri din Generația Z își aleg partenerii de viață este alimentată de rețelele sociale, de lumea virtuală, de influența online și de celebritate. Specialiștii în relații recomandă tinerilor să se concentreze pe conexiuni autentice și să evite să transforme relațiile într-un instrument de câștigare a popularității online. Relațiile de prietenie ale Generației Z sunt influențate și chiar afectate de presiunea rețelelor de socializare. Mulți adolescenți simt nevoia de a fi mereu disponibili online și de a vorbi pe platformele de socializare. O statistică recentă arată că unii tineri renunță la prietenii lor dacă aceștia nu le răspund la timp la mesaje sau dacă nu sunt activi pe rețelele sociale, iar de multe ori ajung în pragul depresiei.
Psihologii atrag atenția și asupra stărilor emoționale din perioada sărbătorilor de iarnă. Depresia sezonieră netratată poate evolua către depresie majoră, anxietate cronică sau tulburări de somn severe.