BACALAUREAT. Exemplu de subiect si barem la Istorie

Examenul de bacalaureat national 2013 va continua cu proba la alegere, in functie de profil. Elevii pot alege la Proba E ISTORIE. Prima sesiune a examenului de BACALAUREAT 2013 la disciplina istorie se va sustine in data de 3 iulie 2013. Iar pentru participantii la examen in a doua sesiune, proba la istorie va fi pe 28 august 2013.

Proba poate fi sustinuta de elevii de la Filiera teoretica, profil umanist, toate specializarile; Filiera vocationala – profil artistic, toate specializarile; – profil sportiv, toate specializarile; – profil pedagogic, specializarile: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activitati extrascolare, pedagog scolar; – profil ordine si securitate publica (licee ale M.A.I.), specializarea stiinte sociale; – profil teologic, toate specializarile.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

VARIANTA I

Subiectul I (30 de puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. „Noi Stefan [cel Mare] domn al Tarii Moldovei, facem cunoscut (…) ca dorind sa ne tinem de obiceiuri si sa [urmam exemplul altor] voievozi moldoveni. (…) tot asa si noi (…) suntem datori sa urmam, intotdeauna, prin credincioasa supunere, vointei [regilor] Poloniei. (…)

[Regele] Cazimir (…) ne-a indrumat, zicandu-ne ca trebuie sa calcam pe urma celor ce au fost inainte de noi; (…) de aceea, noi dorind sa-l incredintam pe deplin de credinta noastra statornica. [fagaduim] ca vom pastra credinta curata si dreapta, ca vom face tot binele pentru domnia si pentru cinstea lui. (…) [Mai fagaduim] ca nu vom instraina niciun [teritoriu al Moldovei] fara vointa regelui, prin niciun mijloc; dimpotriva, daca vreunul din acestea s-ar fi instrainat, pe acela vrem sa-l castigam inapoi si il vom castiga.”

(Tratatul dintre Stefan cel Marc si Cazimir al IV-lea, 1462)

B. „Noi Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, facem cunoscut ca (…) dupa ce, intr-o vreme de mult trecuta, intre noi si Ioan Albert [regele] Poloniei au fost oarecare vraimasie si cunoscuta cearta si lupta, (…) acum domnia sa, (…) ne-a iertat de toate pagubele pe care i le-am facut domniei sale.

Astfel ca, intre noi (…) are sa fie liniste si pace vesnica; usa ca de aici inainte, atat noi cat si urmasii nostri, vom trai si vom stapani in vremile viitoare [Moldova] slobozi si fara griia si fara nicio piedica din partea domniei sale si a urmasilor domniei sale. (…)

Noi, Stefan voievod, impreuna cu fiul nostru, Bogdan voievod si cu tot [clerul] si cu toti boierii nostri fagaduim regelui Ioan Albert ca (…) pe el si pe urmasii lui ii vom ajuta, totdeauna, cu sfatul si cu fapta impotriva tuturor vraimasilor lor.”

(Tratatul dintre Stefan cel Mare si Ioan Albert, 1499)

Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. Precizati, din sursa A, o obligatie asumata de Stefan cel Mare in privinta teritoriului statului pe care-l conducea. 2 p

2. Precizati o categorie sociala la care se refera sursa B.  2 p

3. Numiti cele doua state precizate atat in sursa A cat si in sursa B. 6 p

4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relatiilor bilaterale, selectand doua informatii aflate in relatie cauza-efect. 5 p

5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care combate ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relatiilor bilaterale, selectand doua informatii aflate in relatie cauza-efect. 5 p

6. Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat romanii, in Evul Mediu si/sau la inceputurile modernitatii, in afara celor precizate in text. 6 p

7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia autonomiile locale au contribuit la constituirea statelor medievale, in spatiul romanesc. (Se puncteaza coerenta si pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzulitatea si concluzia.) 4 p

Subiectul II (30 de puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. „Nu sunt singurul care-si pune o intrebare: de unde vin banii sefilor fascismului, bani care sunt din abundenta? (. . . ). Se zicea, ca fascismul isi trage principalele resurse din contributiile pe care le platesc marii proprietari din Emilia, de pe valea raului Pad si din Toscana. Se spunea, de asemenea, ca este finantat de marii industriasi din Lombardia in vederea combaterii dusmanului comun, comunismul, care era ca o lepra in aceasta parte a Italiei.”

(Bryens, Patru ani la Roma)

B. „Pentru fascism, totul este in stat, nimic uman sau spiritual nu exista si nu are valoare in afara statului. In acest sens, fascismul este totalitar. In afara statului, [nu exista] nici indivizi, nici grupuri (asociatii, sindicate, clase). De aceea, fascismul se opune socialismului, care accentueaza miscarile politice ale luptei de clasa si ignora unitatea statului, care fundamenteaza clasele sociale pe o singura realitate economica si morala. Si intr-o maniera omoloaga, fascismul se opune sindicalismului.”

(B. Mussolini, Fascismul, 1934)

C. „Fascismul [reprezinta o] ideologie si un regim politic aparute in Europa, dupa Primul Razboi Mondial, in conditiile declansarii unor crize economice si sociale (…). Devenind ideologie oficiala a mai multor state, s-a caracterizat prin: nationalism extremist, misticism, violenta, cultul fortei (…); a presupus (…) supunerea neconditionata fata de vointa [liderilor charismatici], tendinta ale monopolizare a tuturor sferelor vietii sociale, promovarea rasismului, in forma antisemitismului si a sovinismului.”

(Dictionar enciclopedic)

Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. Precizati evenimentul politico-militar la care se refera sursa C. 2 p

2. Numiti statul la care se refera sursa A. 2 p

3. Mentionati o ideologie politica precizata alaturi de fascism, in sursa A, respectiv, o organizatie profesionala, din sursa B. 6 p

4. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la fascism, sustinandu-l cu o explicatie din text. 5 p

5. Mentionati, din sursa C , un punct de vedere referitor la fascism, sustinandu-l cu o explicatie din text. 5 p

6. Precizati doua caracteristici ale democratiei din Europa secolului al XX-lea. 6 p

7. Prezentati o practica politica democratica din Europa secolului al XX-lea, precizand si un stat in care aceasta a fost aplicata. 4 p

Subiectul III (30 de puncte)

Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Implicarea Romaniei in relatiile internationale, avand in vedere:

– mentionarea cate unui obiectiv urmarit de Romania prin implicarea sa in „Criza orientala”, respectiv in relatiile internationale din prima jumatate a secolului al XX-lea;

– prezentarea unui eveniment, desfasurat pe plan intemational, in a doua jumatate a secolului al XX-lea, in care s-a implicat Romania si precizarea unei consecinte a acestuia pentru statul roman;

– mentionarea unei asemanari si a unei deosebiri dintre actiunile desfasurate de Romania, pe plan international, in prima, respectiv in a doua jumatate a secolului al XX-lea;

– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea Romaniei in relatiile internationale din secolul al XX-lea si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

REZOLVAREA VARIANTEI 1

Subiectul I

1. „… nu vom instraina niciun [teritoriu al Moldovei] fara vointa regelui, prin niciun miiloc…”.

2. „… si cu tot [clerul] si cu toti boierii nostri…”.

3. Tara Moldovei si Polonia

4. Sursa A: “Noi. Stefan [cel Mare], domn al Tarii Moldovei, facem cunoscut (…) ca dorind sa ne tinem de obiceiuri si sa [urmam exemplul altor] voievozi moldoveni, (…) tot asa si noi (…) suntem datori sa urmam, intotdeauna, prin credincioasa supunere, vointei [regilor] Poloniei.”

5. Sursa B: „Noi Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, facem cunoscut ca (…) dupa ce, intr-o vreme de mult trecuta, intre noi si Ioan Albert [regele] Poloniei au fost oarecare vraimasie si cunoscuta cearta si lupta. (…) acum domnia sa, (…) ne-a iertat de toate pagubele pe care i le-am facut domniei sale. Astfel ca, intre noi (…) are sa fie liniste si pace vesnica; asa ca de aici inainte, atat noi cat si urmasii nostri, vom trai si vom stapani in vremile viitoare [Moldova] slobozi si fara griia…”.

6. Dupa cucerirea Constantinopolului (1453), Mahomed al II-lea orienteaza politica de cucerire a imperiului Otoman spre centrul Europei, unde principalul sau opozant devine regatul catolic al Ungariei. Din punct de vedere strategic, cetatea Belgradului reprezenta un obiectiv de prim ordin pentru planurile sultanului. Este contextul in care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, organizeaza apararea cetatii. Asediul otoman si luptele din jurul Belgradului se vor incheia prin victoria crestinilor (1456). Desi a fost rapus de ciuma, Iancu, prin victoria lui, avea sa intarzie ofensiva otomanilor spre Europa Centrala cu peste sapte decenii.

O alta confruntare a romanilor in Evul Mediu o reprezinta lupta de la Calugareni (1595), purtata de Mihai Viteazul intr-un moment in care turcii se pregateau sa transfome Tara Romaneasca in pasalac. Afiliat Ligii Crestine, initiata de imparatul habsburg Rudolf al II-lea, Mihai se opune invaziei otomane conduse de marele vizir Sinan Pasa. Zdrobeste in lupta avangarda turca, dar apropierea rezervelor otomane il obliga sa se retraga spre munti, in asteptarea ajutorului transilvan. Sinan ocupa Bucurestiul, asediaza Targovistea si incepe organizarea tarii in pasalac prin numirea reprezentantilor otomani in administratie. Bene?ciind de ajutorul lui Bathory, Mihai trece la ofensiva, eliberand orasele Targoviste si Bucuresti, ii urmareste pe turci pana la Giurgiu, unde repurteaza o mare victorie.

7. In procesul de formare a statelor medievale romanesti, un rol important l-au avut formatiunile prestatale sau „autonomiile locale”. Acestea au avut la baza obstile satesti, avand un caracter teritorial (tari, codri, campuri, ocoale).

In cazul Moldovei, sunt mentionate astfel de „autonomii locale” in izvoarele vremii (secolele IX-XIII) cu denumiri diferite: Codrii Cosminului, Tara Sipenitului, Codrii Hertei, Campul lui Dragos. Acestea atesta inceputurile organizarii politice a romanilor, faza ce a pregatit intemeierea statului Moldova. Acest fapt incepe cu voievodul maramuresan Dragos, trimis de regele maghiar sa formeze in nord-vestul Moldovei o marca de aparare impotriva tatarilor, cu capitala la Baia (1353). Astfel apare nucleul viitorului stat moldovean, considerata Moldova Mica, ce era vasala regelui Ungariei.

In 1359 are loc „descalecatul” lui Bogdan, alt voievod maramuresan, care trece Carpatii si ii alunga pe urmasii lui Dragos. Tot el obtine independenta statului moldovean in urma infruntarilor cu regele maghiar Ludovic cel Mare (1365). Asadar, sub urmasii lui Bogdan are loc consolidarea institutionala si teritoriala a statului medieval Moldova.

In concluzie, se poate spune ca autonomiile locale romanesti, prin unificarea lor, au constituit baza statelor medievale de mai tarziu.

Subiectul II

1. Primul Razboi Mondial.

2. Italia.

3. Sursa A: comunism; sursa B: sindicalism.

4. Pentru fascism, statul este esential: „Pentru fascism, totul este in stat, nimic uman sau spiritual nu exista si nu are valoare in afara statului.”

5. Aparitia ideologiei, ca si a regimului politic fascist a fost favorizata de consecintele Primului Razboi Mondial: „Fascismul [reprezinta o] ideologie si un regim politic aparute in Europa, dupa Primul Razboi Mondial, in conditiile declansarii unor crize economice si sociale.”

6. Democratiile europene ale secolului al XX-lea implica existenta regimurilor constitutionale. Constitutia, ca lege fundamentala, prevedea separarea puterilor in stat, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, egalitatea in fata legilor. Puterea se afla in mana poporului, care guverneaza prin reprezentantii alesi in urma sufragiului universal. Sunt promovate pluralismul politic, economia de piata si statul de drept, in care nimeni nu este mai presus de lege.

O exceptie de la acest model este Marea Britanie, simbol si model al monarhiei constitutionale inca din secolul al XVIII-lea. Desi nu exista o Constitutie britanica adevarata, conducerea statului era asigurata printr-un ansamblu de legi elaborate in functie de imprejurarile istorice ale momentului si care, impreuna, jucau rolul acesteia, fundamentand organizarea politica a Angliei.

7. O practica politica democratica o reprezinta pluralismul politic. Existenta mai multor partide politice da posibilitatea cetatenilor de a-l alege pe acela care le reprezinta mai bine interesele. Se asigura, in felul acesta, alternanta la guvernare, care contribuie, de fapt, la functionarea sistemului democratic.

Un exemplu il poate constitui Anglia din perioada interbelica. Alaturi de liberali si conservatori, care constituiau cele doua partide traditionale din viata politica britanica, apare Partidul Laburist. Alegerile din 1920 sunt castigate de Lloyd George, care conduce un guvern de coalitie format din conservatori si liberali. Alegerile ulterioare vor asigura insa alternanta la putere. Slabirea progresiva a Partidului Liberal, ca urmare a unor oon?icte interne, face ca Partidul Conservator si Partidul Laburist (ajuns pentru prima data la putere in 1924) sa devina cele doua partide principale care vor alterna de acum inainte la guvernare.

Subiectul III

Pana la Primul Razboi Mondial, implicarea Romaniei in relatiile internationale s-a orientat spre obtinerea independentei fata de Imperiul Otoman, precum si a unor garantii de securitate care sa o fereasca de posibile agresiuni externe.

Statutul de independenta l-a preocupat pe Carol I inca de la inceputul domniei sale. Astfel, in 1873 el a ridicat deschis problema neatarnarii in Consiliul de Ministri (guvern), pentru ca in 1876 sa afirme ca „Problema orientala“ nu-si va gasi rezolvarea decat odata cu destramarea Imperiului Otoman.

In primavara anului 1876, pe fondul „Crizei orientale” agravate prin rascoala bulgarilor, revolutia junilor turci si apoi a razboiului sarbo-otoman, Romania incearca, fara succes, obtinerea independentei pe cale diplomatica. Urmeaza razboiul ruso-romano-turc si Congresul de la Berlin (1878), in care se pune capat, pentru moment, „Problemei orientale”. Pe langa recunoasterea independentei, obiectiv major al domniei lui Carol I, Romania primea Dobrogea si Delta Dunarii, dar era obligata sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei.

Lupta pentru realizarea deplina a idealului national a dominat politica romaneasca spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator, ?ind un alt obiectiv major urmarit de Romania. Astfel, in timpul marii con?agratii mondiale izbucnite la inceputul secolului al XX-lea, Romania, in pofida tratatului din 1883, care o lega de Puterile Centrale, a intrat in lupta alaturi de Antanta (1916), avand ca obiectiv eliberarea fratilor din Transilvania. In urma Congresului de Pace de la Paris (1919), Romania obtine recunoasterea actului de la 1 decembrie 1918, prin care cele trei provincii istorice (Basarabia, Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat, formand Romania Mare.

Dupa 1945, capacitatea Romaniei de a-si influenta destinul politic a fost impiedicata de impartirea lumii in sfere de influenta, precum si de prezenta militara sovietica. Plasarea noastra in zona de influenta a U.R.S.S. s-a dovedit decisiva pentru evolutia Romaniei; impus prin forta, regimul comunist a scos tara, pentru urmatoarea jumatate de secol, din randul democratiilor. Desi ?deli puterii sovietice, comunistii din Romania incep sa faca in anii ’60 primii pasi in cadrul proiectului “destalinizarii”. Linia impusa de Moscova avea sa ?e ?agrant incalcata in 1968, cand N. Ceausescu refuza participarea, alaturi de trupele Tratatului de la Varsovia, la inabusirea revoltei din Cehoslovacia, numita si „Primavara de la Praga”.

Consecintele vor fi imediate. Aceasta impotrivire fatisa a unui stat comunist fata de Moscova a determinat o crestere a prestigiului international al lui Ceausescu, care devine „favoritul“ lumii occidentale. Vizitele sale in Franta, Anglia, Gennania si S.U.A, precum si cele ale presedintilor Charles de Gaulle (1968) si Richard Nixon (1969) la Bucuresti vor contribui la cresterea rolului Romaniei in lume. Dar independenta fata de U.R.S.S. a insemnat, in acelasi timp, consolidarea national-comunismului, care a evoluat spre revenirea la practici staliniste si, in final, la izolarea diplomatica a Romaniei.

De-a lungul secolului al XX-lea, Romania s-a dovedit un factor activ al politicii de securitate europeana. In perioada interbelica, ea va milita pentru pastrarea granitelor ?xate prin Congresul de Pace de la Paris (1919-1920). In acest sens, adera la Societatea Natiunilor (1919), unica organizatie la nivel mondial care milita pentru mentinerea securitatii internationale, si va incheia aliante regionale (Mica Antanta – 1921, Intelegerea Balcanica – 1934). Acest efort se va dovedi insuficient in fata agresivitatii dezlantuite a Germaniei si Uniunii Sovietice, care impun Romaniei cedarile teritoriale din 1940.

In a doua jumatate a secolului al XX-lea, Romania, desi supusa liniei politice trasate de la Moscova, ramane constanta in ceea ce priveste stabilitatea europeana, participand la Conferinta pentru Securitate si Cooperare Europeana de la Helsinki (1975). Aici, tara noastra are o practica activa, impunand o serie de principii, cum ar ? egalitatea tuturor statelor si respectarea drepturilor tarilor mici, nerecurgerea la forta sau la amenintarea cu forta.

In ce priveste o deosebire in relatiile internationale ale Romaniei in secolul al XX-lea, putem aminti de raporturile noastre cu U.R.S.S. Astfel, in perioada interbelica aveam relatii de egalitate in plan diplomatic. Intre 1934-1936 s-au purtat convorbiri la nivel de ministri de externe (N. Titulescu si Maksim Litvinov), ajungandu-se la restabilirea raporturilor diplomatice si negocierea unui tratat de asistenta mutuala romano-sovietica.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Romania intra in sfera de in?uenta sovietica si in cea a evolutiei, impuse ulterior, spre o „democratie populara”. Politica externa este impusa de la Moscova, iar atitudinea fidela a conducerii comuniste de la Bucuresti se manifesta prin respingerea Planului Marshall, atitudine ostila fata de autonomia politica a Iugoslaviei lui Tito, sustinere, fara echivoc, a invadarii Ungariei (1956) de catre trupele U.R.S.S.

In concluzie, se poate spune ca implicarea Romaniei in relatiile internationale ale secolului al XX-lea au fost dictate, in general, de interesele sale nationale. Fiind un factor de stabilitate in zona Balcanilor, are un rol important in incheierea razboaielor balcanice si totodata a „Problemei orientale” (1913). Ca urmare a pozitiei sale strategice, statul roman a fost integrat in diferite aliante militare, urmarind realizarea integritatii sale (Romania Mare – 1918) iar apoi, in perioada interbelica, pastrarea acestei situatii prin actiuni de securitate colectiva (Mica Antanta – 1921 si Intelegerea Balcanica – 1934). Dar schimbarile produse dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si impunerea modelului comunist fac ca Romania sa fie obligata, in relatiile internationale, sa tina cont de pozitia Moscovei.